Ziare.com

De ce ne facem ca nu exista Transnistria? (II)

de Petrisor Peiu, analist
Miercuri, 07 Decembrie 2016, ora 22:03

   

De ce ne facem ca nu exista Transnistria? (II)
Petrisor Peiu
Transnistria are o politica guvernata de doua mari paradigme:

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

1. Fiecare noua zi in care Transnistria exista ca entitate se datoreaza Rusiei: regiunea este pazita de armata rusa (aflata acolo sub forma de trupe de mentinere a pacii), iar supravietuirea populatiei se datoreaza subventiilor rusesti: regimul de la Tiraspol obtine anual intre 300 si 400 milioane de dolari din vanzarea de gaz piratat si primeste anual un ajutor de 150 milioane de dolari din Federatia Rusa pentru pensii si pentru intretinerea infrastructurii.

Mai mult, 80% din cei 270 milioane de dolari remiteri ale transnistrenilor plecati la munca in strainatate vin tot din Rusia, contribuind la compensarea unui deficit de cont curent de 850 milioane de dolari (cam 93% din PIB-ul declarat oficial).

2. Paradigma politicii "interne" transnistrene este conflictul dintre presedintele Sevciuc si familia Kazmalii, detinatoarea holdingului Serif. La baza conflictului "pe fata" sta actul de fronda din 29 decembrie 2012 cand proaspatul (pe atunci) presedinte Sevciuc a anulat regimul fiscal special (scutiri de taxe vamale) pe care Serif l-a primit de la fostul presedinte Igor Smirnov in anul 2006. A urmat oficializarea unui conflict la baioneta cu un final de dinainte banuit: la alegerile din 29 noiembrie 2015 partidul finantat de catre grupul de firme Serif, Obnovleniye, a obtinut peste 70% din mandatele parlamentare si acum detine controlul absolut, reusind la inceputul anului sa impuna prelungirea acordului prin care Tiraspolul se alatura cu regim special Acordului de Asociere UE-Republica Moldova.

Recapituland, putem spune ca Transnistria este cea mai saraca regiune a Europei si printre cele mai sarace 30 de entitati din lume; este o entitate "programata" la saracie si inapoiere, cu un deficit de cont curent cat PIB-ul si cu deficit bugetar egal cu veniturile bugetare, cu venituri de jumatate de PIB din gazul piratat cu complicitatea Chisinaului.

Si totusi si Moscova, si Chisinaul "tin in viata" regimul de la Tiraspol, Moscova prin subventii directe de 150 milioane de dolari/anual (cam un sfert din subventiile date in Crimeea), iar Chisinaul prin triunghiul amoros pervers Transnistria-Republica Moldova-Rusia prin care dispare anual 1 miliard mc de gaz, ca intr-un veritabil triunghi al Bermudelor moldovenesti.

Alegerile din 11 decembrie din Transnistria sunt importante pentru ca pot schimba total echilibrul intern in acest teritoriu.

Astazi, regiunea de peste Nistru are un presedinte ales, Evgheni (Jenia) Sevciuc, care controleaza un guvern propriu (de unde de altfel si-a ales si sotia, pe fosta imagine de vitrina a Tiraspolului, ministrul de Externe cu aer de actrita expirata, Nina Stanski.).

Dar puterea acestuia este drastic dramuita, caci este impartita cu familia gagauza Kazmalii, proprietara grupului de firme private semi-oficiale ale asa-zisei republici, Serif. Serif este holdingul care a construit in cea mai saraca regiune europeana un stadion de 200 milioane de dolari!

Timp de patru ani, partidul firmei Serif ("Obnovlenie"), a purtat un razboi total cu regimul Sevciuc, cucerindu-i acestuia toate redutele: s-a ajuns pana acolo incat guvernul s-a imprumutat de la banca holdingului Agroprombank pentru a putea plati salariile si pensiile.

Acolo unde nimeni nu mai are bani, iar valuta firmelor este confiscata de catre stat, lumea alearga innebunita sa cumpere dolari, iar singurii posesori de dolari sunt firma EnergoKapital (care detine monopolul exportului de energie catre Chisinau) si firma Serif si banca acesteia.

Nici macar banca centrala de la Tiraspol nu mai are bani, desi a inghetat cursul de schimb la o valoare arbitrara (11,35 ruble/USD) la care confisca valuta putinilor exportatori locali.

Cu toate acestea, Serif si propriul partid, din pragmatism sau din calcule anti-prezidentiale, au fost cei care au silit regimul de la Tiraspol sa prelungeasca Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, prin care guverneaza si comertul exterior al regiunii transnistrene.

In aceste conditii, alegerile din 11 decembrie par a avea rolul de a inchide total cercul de putere al Serif asupra Transnistriei, aceasta companie avand un candidat al partidului propriu cu cele mai mari sanse de a castiga.

La prima vedere, toti cei opt candidati transnistreni au un aer exotic, de militieni sovietici si toti sunt cetateni ai Federatiei Ruse.

1. Primul a fost inscris in cursa Evghenii Sevciuk, actualul sef al gruparii separatiste. Acesta s-a nascut la 19 iunie 1968 in orasul Ribnita de pe malul stang al Nistrului. Sevciuk detine cetatenia Federatiei Ruse.

Din 1992 pana in 1998, Sevciuk a lucrat in militia transnistreana intr-un departament de combatere a crimelor economice, ajungand pana la gradul de capitan. Din 1998, a fost angajat al grupului "Serif". Din anul 2000 pana in 2011, a fost deputat in "soviet suprem" de la Tiraspol, ocupand mai multe functii, inclusiv de presedinte al pretinsului "parlament" de la Tiraspol.

In 2011, Evghenii Sevciuk a profitat de ciocnirile dintre Igor Smirnov (liderul transnistrean de atunci) si Anatolii Kaminski (care era presedinte al sovietului suprem) si a devenit "presedinte" al autoproclamatei "republici moldovenesti nistrene".

2. Cel cu care Sevciuk isi disputa scaunul prezidential este actualul presedinte al "sovietului suprem" de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, un alt exponent al asa-numitului Minister de Interne de la Tiraspol. Krasnoselskii poarta epoleti de general-maior. A fost "ministru" de Interne in perioada cand Igor Smirnov era presedinte. In timpul razboiului moldo-rus de la Nistru, din 1992, a participat activ la lupte; in toamna anului 2015, a devenit deputat in "sovietul suprem" din partea Partidului "Obnovlenie", formatiune politica sustinuta de grupul "Serif".

La 23 decembrie 2015, a fost ales presedinte al "sovietului suprem" de catre majoritatea controlata de grupul "Serif". Krasnoselskii detine cetatenia Federatiei Ruse, fiind inclus in lista persoanelor carora UE si SUA le-a interzis accesul in spatiul comunitar.

3. La alegeri participa si liderul Partidului Comunist, Oleg Horjan. Nascut in 1976, Horjan a fost, pe rand, muncitor, jurist, profesor, iar in timpul conflictului armat de la Nistru acesta activa in cadrul spitalului militar din Dubasari. Si el este cetatean al Federatiei Ruse.

4. Ghenadii Kuzmiciov are in CV cele mai multe functii in organele de forta din regiunea separatista. A indeplinit diferite functii in asa numitul Minister de Interne si in Comitetul Securitatii de Stat (KGB) de la Tiraspol, fiind seful acestei structuri intre 2012 si 2013. Pana la alegerile din toamna anului trecut, a ocupat functia de "ministru de Interne"; Ghenadii Kuzmiciov este cetatean al Federatiei Ruse.

5. Grigorii Maracuta s-a nascut in 1942. Timp de 15 ani, a fost "presedinte sovietului suprem" de la Tiraspol. Este "parintele" pseudo-Constitutiei entitatii para-statale. In 2006 a devenit presedintele grupului tuturor enclavelor separatiste din spatiul ex-sovietic.

6. Alexandr Deli si-a inceput cariera in asa-numita Procuratura transnistreana in anul 2000. Intre ianuarie - noiembrie 2012, a indeplinit functia de "ministru" al Justitiei si de "procuror general".

7. Fostul judecator Vladimir Grigoriev, care este si directorul filialei transnistrene a "Academiei Juridice din Odessa", este autor a patru monografii si a peste 70 de lucrari stiintifice. Cel putin asa scrie in CV. Grigoriev a indeplinit mai multe functii publice intre care: "viceministru" al Justitiei si cea de consilier al lui Evghenii Sevciuk pe probleme de justitie.

8. Ultima candidata inscrisa in cursa "prezidentiala" in stanga Nistrului este Irina Vasilatii. Apropiata a lui Evghenii Sevciuk in campania din 2011, Vasilatii a devenit cunoscuta datorita unor inregistrari audio in care descrie cu lux de amanunte nelegiuirile in care sunt implicati oamenii din anturajul lui Sevciuk. Irina Vasilatii se declara acum somera.

Interesanta fauna, specifica spatiului ex-sovietic, reprezentativa pentru Transnistria.

De fapt, confruntarea reala este intre primii doi, cu sanse mari de reusita pentru omul-sistemului oficios, liderul Sovietului Suprem si fost cadru de nadejde al aparatului represiv, Vadim Krasnoselskii.

Acesta va marca incercarea cercurilor de afaceri oficial aprobate de a prelua controlul micii entitati si, in acelasi timp, de a mentine statutul de cheie de control al viitorului statut al Republicii Moldova.

Practic, un vechi om al aparatului, preluat de catre afaceristii aprobati de Moscova, care sa incerce sa prelungeasca viata unor "forme fara fond" precum formatul de negociere 5+2 sau semi-statalitatea Transnistriei.

Si, atunci, ne intrebam: daca Rusia are un interes clar sa mentina statutul actual al Transnistriei (blocarea Romaniei la Prut), Republica Moldova are un interes clar sa mentina statutul actual al Transnistriei (perpetuarea existentei Republicii Moldova insasi), ce interes are Romania sa mentina Transnistria cu actualul statut?

De ce Romania nu participa la formatul de negocieri (actualul 5+2) privind Transnistria? De ce ne facem ca nu exista Transnistria?

Poate, dupa 11 decembrie 2016, noul executiv si noul parlament de la Bucuresti vor dori sa se uite mai cu atentie la harta si sa vada ca globul este rotund si ca Pamantul nu este plat si nu se termina la Prut si nici macar la Nistru.

Poate la Tiraspol va fi o noua lume politica (probabil ca Serif-ul familiei Kazmalii va detine si Presedintia si Guvernul si Parlamentul) mai pragmatica. Poate ca diplomatia noastra si structurile asociate fenomenului international vor capata mai multa incredere in sine si vor incerca sa fie prezente in vecinatatea imediata a spatiului romanesc, cu comunitati romanesti importante. Poate.

Citeste partea I: Cat de mult ar trebui sa ne intereseze Transnistria?

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4628 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Ecuatie Scapata

Adevarul pur este ca banditii de la Tiraspol sau bazat din secunda unu pe sprijinul Ucrainei. Si la primit ! In timp ce ne sapau noua groapa ...Stiti proverbul!
Le statea in gat unificarea celor doua Tari Romanesti!
Daca vrem sa rezolvam ceva acolo, sunam la Kiev !
In 20 de minute Tiraspolul dispare !
Problema cea mai mare in MD este decriminalizarea !
Vorbim de crima organizata sustinuta fatis de de Moscova!

 

Ucraina de azi priveste Transnistria ca fiind Rusia,..

...inamica lor, asa ca nu Ucraina este cheia existentei Transnistriei, ci Basarabia cea "romaneasca".
N-am probe, dar logica imi spune ca exista mari acte de coruptie pe axa Tiraspol-Chisinau.

Poate

Pentru cei ce nu cunosc cat de cat situatia din Transnistria articolul pare interesant, dar eu ca unul care cunosc bine situatia de acolo, va spun ca articolul e superfecial si lapidar. In primul rand ca holdingul Serif a fost creat de Victor Gusan iar Kazmalii tot timpul a fost viioara a doua in acest tandem, ba mai mult incepand cu anul 2012 a cedat o parte din atributiile sale in holding lui Dimitri Oghirciuc. Victor Gusan in anii URSS a fos seful departamentului de lupta impotriva coruptiei si banditizmului. Dupa destramarea URSS Gusan a intrat in cardasie cu cei cei combatea in perioada sovietica. Omul sau de incredere din zona de banditi, talhari si racheti a devenit "vor va zakone" Stas (hot in lege) si impreuna cu banda acestuia au inceput prin santaj sau lichidare directa sa acapareze si sa supuna pe majoritatea micilor , intreprinzatori si traficanti si sa privatizeze mai toata industria (tecstila,vinicola,metale feroase si neferoase, comertul privat etc) creind holdingul "Serif" ( ca magiul la trecutul de politist a lui Gusan). Stas care a lichidat in Transnistria zeci de concurenti (atat "banditi" ca si el cat si oameni de afaceri care nu leau acceptat metodele lor de lucru) si-a gasit si el nasul primind un pumn de gloante in cap in orasul Dnestrovsc. Pe tot parcursul anilor Gusan a avut sustinerea FSB din Kaluga (unde a fost nevoit sa se ascunda in anii 1993/1994 si a sefului de la contrainformatie colonelul Bergman din armata xiv. Kazmalii a fost tot timpul omul din umbra a lui Gusan (nu sa implicat in lichidarile si exterminarea fizica a concurentelior si a nesupusilor din randul oamenilor de afaceri)desi si el este fost politist (fost sef a politiei din Tiraspol). dansul sa ocupat mai mult de dezvoltarea infastructurei holdingul si culegera informativa despre concurenti si persoane neloiale, pe care apoi Gusan prin oamenii lui Stas ii puneau la respect sau lichiau.Incepind cu anul 2014 dupa anexarea Krimeei de catre Rusia, Kazmalii (cu ajutorul servicilor secrete si structurile mafiote din Rusia) sa axat pe acapararea de catre Serif a biznesului bancar si industrial in aceasta zona, pe cand Gusan foarte bun prieten cu P.Porosenko (nimeni altul decat presedintele Ucrainei, nascut si crescut si el in zona) si-au impartit sferele de influenta (ucraineanul a pus mana pe comertul cu dulciuri si panificare in mare parte din Moldova si Trasnistria, iar Gusan a primit ca zona de influenta si afaceri o parte din regiunea Odesa in special in zona oraselor Vilkovo si Izmai

 

Ziua Nationala... in luna Mai

Si asta nu din cauza reminescentelor maghiare ci ptr ca Ziua Nationala a Romaniei trebuie sa reflecte in mod egal pe toti romanii din toate provinciile Tarii.

"Marea Unire de la 1Dec" face referire stricta la Unirea cu Transilvania si cam atat. Dar Moldova? Moldova Voievodului Stefan unde e ea intrega? Nimeni nu pomeneste nimic de 28 Noiembrie 1918 - ziua Unirii Bucovinei cu Romania sau de Unirea Basarabiei cu Romania cara avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) care au fost in fapt reunificarea vechilor provincii romanesti. Rupte din Moldova au ramas si nici un politician nu are coloana vertebrala sa iasa in fata sa o spuie. Unde si cine isi mai aminteste de ele?
Patria nu e pămantul pe care trăim din intamplare, ci numai pămantul plămădit cu sangele si intărit cu oasele inaintasilor nostri! Este Moldova stramosilor si voievozilor nostri intreaga? Preferati sa va mintiti copiii din generatie in generatie in loc s-aveti curajul sa faceti ceva ptr neamul nostru romanesc despartit prin forta armelorsi silit sa traiasca in granite impuse si nedrepte.
Teritoriile romanești din Ucraina, smulse de sovietici prin raptul din secolul trecut nu l-au uitat si nu-l vor uita niciodata romanii. "Timpul" nu s-a impăcat niciodată cu cedarea lor. Romanii din Nordul Bucovinei au inceput să fie victime ale conflictului din Est, in timp ce statul roman nu are o poziție limpede de susținere a intereselor minorității romanești din Ucraina. In politica externă, ne e teamă să invocăm niște drepturi istorice legitime, care ne-au contorsionat destinul. Suntem receptivi la durerea poporului ucrainean, răvășit de conflictul cu prorușii din Donbas, uitand că statul din nord, după desființarea Uniunii Sovietice din anul 1991, a strans cu maini de oțel atat Bucovina de Nord cat și Ținutul Herța, ca să nu mai vorbim de Bugeac (sudul Republicii Moldova). Romanii din afara granitelor se simt tot mai izolati si frustati de patria lor mama care dovedeste tot mai accentuat neputinta si dupa accederea in EU. Perspectiva lor devine odata cu scurgera timpului tot mai sumbra in timp ce promisiunile iluștrilor noștri conducători si declaratiile la nivel de stat s-au estompat undeva si-au ramas la nivelul unor sperante. Aceasta provoaca si mai mari frustrari. Romaniei i-au fost luate in mod fraudulos Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herta in anul 1940, prin viclenia lui Molotov si dezinteresul nemtilor.
"Istoria Neamului Romanesc n-a fost decat o lunga, necontenita, halucinanta hemoragie. Ne-am alcatuit intr-un uragan si am crescut in vifor. Popor de frontiera, luptam si muream pentru toti. Muream, mai ales, platind miopia si neghiobia altora." Mircea Eliade - "Teroarea istoriei" si destinul Romaniei

"Ceea ce cistiga biruinta asupra lumii este credinta noastra" (Evr. 11, 33.34; 1 Ioan 5,4)

 

Republica Moldova si Transnistria in contextul politic regional

Cheia este data de relatiile dintre Romania si Rusia si de interesul pe care il au ambele tari in regiune.

In ce priveste formatul de negociere, el este irelevant atita timp cit, zeci de ani, la masa negocierilor nu a venit nimeni cu ceva serios.

Lista entitatilor care au un rol determinat in negocieri, nu se scrie pe hirtie, ci e data de fapte. Cel care vine cu o oferta interesanta in regiune este cel care negociaza de fapt. De aici s-a vazut si cit au valorat formatele de negociere in ultimele zeci de ani. Nu cine stie ce. Pentru ca nu a existat o oferta politica serioasa. Acum insa aceasta oferta exista si partea rusa stie acest lucru.

Clasa politica din Romania are probleme serioase si nu este in masura sa devina in acest moment un factor determinant in chestiunile politice regionale. Asta nu insemna insa ca Romania este in deriva. Din contra. Se observa foarte clar ca Romania acum functioneaza mult mai coerent decit a functionat pina acum un an de zile, de exemplu.

O consecinta a dezastrului din politica Romaneasca, este faptul ca s-a format un nou mecanism care sa tina Romania pe lina de plutire, indiferent ce se intimpla cu clasa politica. Mecanismul e atipic pentru democratie, dar tocmai acesta ar putea sa o salveze de un colaps iminent si rasunator, colaps care insa este foarte vizibil in occident. Societatile occidentale sint in deriva si nu cred ca cineva poate nega acest lucru.

Acest mecanism asigura functionarea coerenta a Romaniei in acest moment, inclusiv in ce priveste chestiunile de politica externa. Ca urmare, Romania are acum o politica externa, care are o greutate din ce in ce mai mare. Partea rusa stie acest lucru.

Modul in care va fi gestionata situatia regionala, depinde asadar si de pozitia Romaniei. Prin urmare interesul este reciproc.

Faptul ca Romania ar ignora situatia din regiune, inclusiv Transnistria, este de domeniul trecutului, deci nu mai reflecta realitatile momentului. Situatia Republicii Moldova si Transnistriei insa, nu poate fi tratata independent, ci in context regional, tinindu-se cont de interesele partilor. E vorba de cerere si oferta de politica regionala.

 

Pentru romani!

Pentru romani!In timpul celui de al doilea război mondial Romania a administrat Transnistria dintre Nistru si Bug impărtind-o tot in judete (treisprezece la număr), insă neincorporind regatului provincia, ci punind un guvernator in fruntea ei. Aceste judete erau: Ananiev, Balta, Berezovca, Dubăsari, Golta, Jugastru, Movilău, Oceacov, Odesa, Ovidiopol, Ribnita, Tulcin si Tiraspol. Suprafata Transnistriei romanesti era de 39.733 kilometri pătrati, avind cele 13 judete amintite, 1292 de comune si două municipii, Odesa si Tiraspol. Populatia era in 1942 de 2.326.226, fată de 3.492.552 inainte de război.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor