Alegeri prezidentiale cu miza uriasa in Turcia: Erdogan fie obtine puteri sporite, fie isi limiteaza ambitiile politice

Alegerile din Turcia, de duminica, au ca miza consolidarea puterii presedintelui Recep Tayyip Erdogan si trecerea la un regim prezidential sau, din contra, limitarea ambitiilor politice ale liderului de la Ankara.

Turcii voteaza duminica intr-un dublu scrutin istoric - parlamentar si prezidential - prin care intra in vigoare modificari ale Constitutiei ce transforma tara dintr-o republica parlamentara intr-un regim prezidential si care fie va consolida acapararea presedintelui Recep Tayyip Erdogan asupra celor 81 de milioane de locuitori.

Scrutinul are loc cu 16 luni inainte de termen, intr-un indelungat regim de stare de urgenta si pe fondul unor semne ale unei economii in declin, noteaza Associated Press, intr-o analiza ampla.

ALEGATORII

Peste 59 de milioane de cetateni turci - inclusiv trei milioane care traiesc in strainatate - au drept de vot in scrutinele de la 24 iunie.

Cele aproximativ 181.000 de sectii de votare din tara se deschid la ora 5.00 GMT (8.00, ora Romaniei) si se inchid la ora 14.00 GMT (17.00, ora Romaniei).

Expatriati turci au votat deja, in 60 de tari din lume, pana marti, insa ei pot sa-si exprime optiunea si duminica, in punctele de trecere ale frontierei, pana la inchiderea urnelor.

ALEGERILE PREZIDENTIALE

Sase candidati se infrunta pentru a obtine urmatorul mandat prezidential, de cinci ani.

Favorit este Erdogan, un fost primar al Istanbulului care a preluat fraiele tarii in 2003, cand a devenit premier, si in 2014, cand a fost ales pentru prima oara presedinte.

Pentru a deveni presedinte duminica, un candidat trebuie sa obtina 50% din voturile exprimate. In cazul in care nu se va intampla asa, turul doi va avea loc pe 8 iulie intre primii doi clasati.

Principalul rival al lui Erdogan este Muharrem Ince, un fost profesor de fizica, dinamic, candidatul principalului partid de opozitie.

Un fost ministru de Interne, Meral Aksener, candideaza, de asemenea, la cea mai inalta functie in stat.

Un avocat al drepturilor prokurd, Selahattin Demirtas, si-a facut campanie pe retele de socializare din inchisoare. Acuzat de "terorism", el se afla in detentie preventiva din 2016.

Doi candidati extemisti - politicianul de extrema-stanga Dogu Perincek si islamistul Temel Karamollaoglu - sunt creditati in sondaje cu o sustinere limitata.

REGIM PREZIDENTIAL

Amendamentele aduse Constitutiei printr-un referendum contestat si cu un rezultat stans, anul trecut, intra in vigoare odata cu aceste alegeri, iar Turcia se transforma dintr-o republica parlamentara intr-un regim prezidential.

In urma desfiintarii postului de prim-ministru, presedintele preia puterea executiva si formeaza Guvernul, numeste ministrii, vicepresedintii si functionarii de rang inalt, emite decrete, pregateste bugetul si decide politica in domeniul securitatii.

Presedintele poate, de asemenea, sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri anticipate, insa acest lucru scurteaza si mandatul sau.

In noul sistem, Parlamentul propune legi, poate aproba sau respinge bugetul propus de presedinte si poate propune noi alegeri simultane.

Erdogan si sustinatorii lui afirma ca acest regim prezidential va face Turcia mai stabila, desfiintand un "sistem bicefal".

Insa unii critici avertizeaza ca acest lucru va conduce la "domnia unui singur om" - dictatura/totalitarism -, daca Erdogan si Partidul sau al Justitiei si Dezvoltarii (AKP, islamo-conservator) obtin victoria atat in alegerile prezidentiale, cat si in cele parlamentare.

Detinerea majoritatii in Parlament este, asadar esentiala.

Opozitia a promis o revenire la sistemul parlamentar si la o separare puternica a puterilor in stat.

ALEGERILE PARLAMENTARE

Turcii aleg duminica si 600 de parlamentari, din opt partide sau candidati independenti, intr-un mandat de cinci ani.

Organizarea de alegeri prezidentiale si parlamentare in mod simultan si suplimentarea cu 50 a numarului de mandate in Legislativ fac parte din schimbarile introduse prin referendumul de anul trecut.

Alta noutate in acest scurtin este modificarea legislatiei electorale, prin care partidele pot forma aliante. Astfel, partide mici se pot alia si ocoli pragul de zece procente din voturile exprimate, de care are nevoie o formatiune pentru a intra in Parlament.

Cinci dintre partide candideaza atat separat, cat si in cadrul a doua aliante adversare.

AKP-ul lui Erdogan si Partidul Actiunii Nationaliste (MHP) fac parte din "Alianta Poporului", sustinuta de micul Partid al Marii Unitati (BBP, extrema-dreapta).

Din "Alianta Natiunii" fac parte Partidul Republican al Poporului (CHP, laic), proaspartul Partid Bun (IYI, nationalist, liberal, conservator, laic) si micul Partid al Fericirii (SP, islamist) . Aceasta alianta este sustinuta in alegerile parlamentare de catre micul Partid Democrat (DP, centru dreapta), care nu candideaza si separat.

Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd) nu a fost primit in alianta opozitiei si va fi nevoit sa treaca singur pragul de acces in parlament.

CAMPANIA

Convocarea alegerilor anticipate de catre Erdogan a luat tara prin surprindere si a determinat opozitia sa intre in competitie rapid.

Un maestru al campaniilor, Erdogan si-a mobilizat deja baza de mai multe luni, prin evenimente de stat si de partid, promovandu-si proiecte realizate si atacandu-si adversarii.

Televiziunile au transmis in direct fiecare discurs al lui Erdogan, care si-a sporit acapararea asupra presei.

Transmisiunile de campanie ale lui Ince au fost intreupte, uneori, in vederea difuzarii discursurilor lui Erdogan. Aksener a fost difuzat rareori, iar Demirtas este incarcerat. Ei au mizat pe retele de socializare pentru a ajunge la alegatori.

Cu toate acestea, candidatii si partidele opozitiei se confrunta, spre deosebire de alegeri recente, cu provocari serioase, iar alegatorii au acum optiuni diverse.

MOTIVE DE CONTROVERSA

Buletinele de vot in alegerile parlamentare, pe care partidele figureaza atat in aliante, cat si separat, ar putea sa provoace confuzie. In pofida faptului ca autoritatile electorale au publicat exemplare de buletine de vot si au aratat cum se voteaza cu o alianti sau cu un partid, alegatori raman neinformati.

Modificarile legilor electorale au provocat temeri cu privire la eventuale fraude.

Astfel, functionari publici conduc de-acum comisiile elctorale ale sectiilor de votare, iar fortele de securitate pot fi chemate in sectii.

De asemenea, evocand motive de securitate, autoritatile au mutat mii de sectii de votare din provinciile din estul si sud-estul tarii, cu populatie predominant kurda.

Acest lucru afecteaza 144.000 de alegatori, pe care-i obliga sa calatoreasca mai mult pentru a vota, iar unii sunt nevoiti sa treaca prin puncte de control militare.

Buletinele de vot cu filigran, dar fara stampila de control a comisiei electorale din sectie vor fi considerate valide - o situatie care a condus la acuzatii de frauda in referendumul de anul trecut.

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) monitorizeaza alegerile prin 350 de observatori.

Alegerile se desfasiara in cadrul starii de urgenta instituite dupa sangeroasa tentativa de lovitura de stat din 2016, iar libertarea de intrunire si libertatea presei au fost restranse.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...