Ambasadorul Ucrainei la Bucuresti: Suntem in stare de razboi nedeclarat intre Ucraina si Rusia Interviu

Autor: Ana Ilie
Vineri, 29 August 2014, ora 13:52
10409 citiri
Ambasadorul Ucrainei la Bucuresti: Suntem in stare de razboi nedeclarat intre Ucraina si Rusia Interviu

Ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Teofil Bauer, a declarat ca Ucraina se afla in stare de razboi nedeclarat cu Rusia si ca singura nu poate face fata acestei situatii.

Intr-un interviu acordat joi Ziare.com, Bauer a aratat cum optiunea europeana a Ucrainei nu ar trebui sa fie prilej de suparare pentru un stat vecin si de ce relatiile cu Romania au intrat intr-o noua etapa, pozitiva.

Cum calificati situatia din estul Ucrainei si in ce fel credeti ca se poate clarifica confruntarea cu separatistii?

Incepe razboiul in Ucraina? Reactia Rusiei la acuzatia invaziei

Incepe razboiul in Ucraina? Iateniuk, atac la Putin: A declansat deliberat un razboi in Europa

In momentul de fata situatia este destul de complicata, tensionata, cu atat mai mult ca nu vorbim doar despre faptul ca avem de-a face cu separatistii. In conformitate cu informatiile pe care le avem de la serviciile de securitate ucrainene, pe teritoriul ucrainean activeaza nu atat separatistii, cat grupuri de diversionisti si teroristi care patrund de pe teritoriul statului vecin.

In ultima perioada ne confruntam cu faptul ca granita dintre Ucraina si Rusia este incalcata nu numai de persoane, ci si de intregi coloane de tehnica militara, nu mai putin de 100 de unitati deodata, care patrund pe teritoriul ucrainean si un segment al frontierei care in prezent nu este controlat de autoritatile Ucrainei, ci de catre separatisti.

Daca am avea de-a face numai cu separatisti sau unele tendinte separatiste la populatia din zona, situatia ar fi fost rezolvata mai repede si fara pierderi umane. Dar in realitate suntem in stare de razboi nedeclarat intre Ucraina si Rusia.

Avem de-a face cu un nou tip de razboi, asa-numitul razboi hibrid, in cadrul caruia se folosesc diferite noi elemente.

Cum credeti totusi ca se poate solutiona acest conflict in desfasurare?

Va dati seama ca Ucraina este prima interesata ca in zona sa se instaleze pace. Vorbim in primul rand de pierderi omenesti in zona Donbas, nu putem neglija pierderile economice, deoarece este o zona puternic industrializata, care avea un aport puternic la bugetul statului, de aceea, in afara de actiunile militare, Ucraina face tot ce este posibil, inclusiv demonstreaza ca este pregatita pentru a gasi orice solutie care ar rezolva situatia din zona.

Incepe razboiul in Ucraina? NATO dezvaluie cate trupe rusesti lupta alaturi de separatisti

Suntem de acord cu orice forma de dialog, inclusiv cu Federatia Rusa, dar scopul acestui dialog trebuie sa fie unul de reinstaurare a pacii in zona.

Ca in orice dialog, este nevoie de doi actori. In afara de ceea ce face partea ucraineana trebuie sa avem un partener, Rusia, care continua sa trimita si forte umane si tehnica militara si asa mai departe.

In acelasi timp, ne dam foarte bine seama ca Ucraina singura nu este in stare sa faca fata unei astfel de agresiuni, unui astfel de razboi. De aceea avem nevoie si de sustinere din partea UE si intregii omeniri. Ca atare constatam ca numai rezultatul implementarii celei de-a treia faze de sanctiuni a impiedicat Rusia sa treaca la o agresiune directa, la un razboi adevarat impotriva Ucrainei.

Revin la solutionarea conflictului. Este dispus Guvernul de la Kiev sa negocieze cu separatistii asa cum vrea Rusia?

In mod categoric nu. Nu, deoarece separatistii si teroristii nu pot fi parteneri de dialog, dansii nici nu au sustinerea populatiei, asa cum si-ar dori.

O sa fac o mica excursie in istorie, dinainte de aparitia organizatiilor asa-zise Republica Populara Donetk si Republia Populara Luhansk. Tot ce s-a intamplat in aceasta zona pana la formarea asa-ziselor republici populare a fost o incalcare flagranta a Constitutiei ucrainene.

Asa-zisele referendumuri organizate nici nu stim de catre cine in mai-iunie in zona respectiva nu au de-a face cu ceea ce este un plebiscit normal intr-o tara normala. Deci nu putem vorbi ca aceste persoane sunt imputernicite de cineva sa aiba niste tratative si sa fie parteneri de dialog cu oficialitatile de la Kiev.

Cu teroristii si separatistii discutia poate fi numai una: sa depuna armele, sa inceteze conflictul armat si sa raspunda in fata legii.

O alta problema ce suscita ingrijorare, convoiul cu ajutoare din Rusia. Acesta a venit, a plecat, se pregateste un altul. Se prefigureaza o invazie?

Kremlin: Al doilea convoi umanitar rus destinat Ucrainei va fi trimis "foarte curand"

Asa-zisul convoi umanitar despre care a trambitat toata presa pe parcursul unei saptamani intregi... este foarte greu sa identifici ce scop a avut Rusia trimitand acest convoi in Ucraina.

Vreau sa subliniez ca Ucraina nu a pus niciodata piedici oricaror intentii de a ajuta populatia din zona care chiar sufera de pe urma acestor activitati militare. Dar ajutorul umanitar trebuie facut in felul stabilit in documentele internationale si nu in mod arbitrar, fara implicarea institutiilor precum OSCE sau ONU.

Noi suntem deschisi pentru orice fel de ajutor umanitar dar trebuie sa patrunda pe teritoriul ucrainean in conformitate cu legislatia ucraineana si internationala, sa avem cunostinta despre ce ajutor umanitar este vorba, sa nu avem surprize.

Cum poate fi oprita Rusia? Poate Vladimir Putin sa scape nepedepsit pentru actiunile ruse din Ucraina?

Este un proverb: pofta vine mancand. Ceea ce se intampla acum nu e intamplator. Cu parere de rau, comunitatea internationala a inghitit ca atare ceea ce s-a intamplat in perioada anterioara, in 2008 in Georgia, de aceea trebuie sa intelegem foarte bine ce riscuri are o asfel de politica. Si nu este vorba doar de Ucraina. Ieri a fost Georgia, azi e Ucraina, maine-poimaine poate sa fie altcineva.

Incepe razboiul in Ucraina? Credibilitatea Rusiei, spre zero. Occidentul reactioneaza

Avand in vedere dimensiunile si potentialul Rusiei, o asfel de politica, de invazie, poate fi oprita numai ca rezultat al unor actiuni consolidate a intregii comunitati internationale.

Crimeea este pierduta definitiv pentru Ucraina sau mai incercati readucerea ei in granitele tarii? Se poate intampla ca Donetk si Luhansk sa aiba aceeasi soarta ca si Crimeea?

E o intrebare foarte grea, dar raspunsul se afla in dreptul international. Astazi si in perioada urmatoare nu cred ca este posibil ca problema Crimeii sa fie rezolvata intr-un dialog direct Ucraina-Rusia.

Ucraina o sa apeleze la toate instantele europene si va insista asupra intoarcerii in componenta statului a unui teritoriu ilegitim ocupat de alt stat. Poate ma repet, dar este un test nu numai pentru Ucraina ci pentru toata comunitatea internationala, care sa demonstreze ca este in stare sa apere acea ordine mondiala instaurata dupa al Doilea Razboi Mondial.

O jertfa a acestei politici nu este numai Ucraina ci si alte state din regiunea noastra.

Credeti ca Transnistria va avea aceeasi soarta?

Este foarte greu sa anticipez care ar fi urmatorii pasi ai Federatiei Ruse. Inversand intrebarea, deoarece Occidentul a fost atat de moale cand s-a incercat solutionarea problemei transnistrene, am ajuns azi sa vorbim de Crimeea si Donbas.

Toata perioada anterioara a fost pierduta in discutii, in formate de negocieri fara sfarsit, care nu au dat niciun rezultat si am ajuns aici, astazi.

Ucraina, Moldova si Georgia au semnat acordurile de Asociere cu UE, infuriind Rusia. Ce asteptari are Ucraina de la UE, de la state membre precum Romania?

In primul rand as vrea sa ma intorc la cum ati pus intrebarea: de ce optiunea unui stat trebuie sa aiba ca reactie furia altui stat, la care nu se referea optiunea respectiva?

Un popor de 45 de milioane de oameni din aceasta zona a Europei a facut o optiune si nu este aleatorie, ci un rezultat al insusirii unor valori. In plus, perioada anterioara, de 23 de ani de la independenta Ucrainei, a demonstrat ca incercarile de a ramane in afara proceselor de integrare de pe continentul european nu a fost cea mai buna solutie.

Am impresia ca aceasta nedeterminare a Ucrainei, nici la stanga nici la dreapta, nici la est nici la vest, a fost foarte convenabila pentru toti cu exceptia Ucrainei. Era o zona gri, unde aveau loc diferite procese nu prea fericite, dar toate acestea le conveneau tuturor celorlalti. Bineinteles ca o astfel de politica si un astfel de statut al statului nu puteau sa faca fericita populatia.

Ca atare, aceasta situatie a fost si unul dintre motivele pentru care oamenii au iesit in strada la Kiev pentru ca tara sa-si aleaga un alt vector. De aceea, place sau nu cuiva aceasta alegere a Ucrainei, e treaba lor. Infurie treaba asta sau nu, ne intereseaza mai putin.

In ceea ce priveste Romania, a avut o pozitie foarte corecta, foarte ferma de la inceputul acestor evenimente. Cum se spune, prietenul la nevoie se cunoaste si cred ca aceasta va fi o baza foarte solida pentru relatiile noastre interstatale in viitor.

Suntem la inceputul unei resetari a relatiilor bilaterale si poate ca este prea tarziu, dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Cu parere de rau, in perioada anterioara ne-am concentrat mai mult pe factorii negativi in relatiile bilaterale, dar dinamica evenimentelor din ultima perioada a demonstrat ca altele ar trebui sa fie bazele acestei relatii.

Pe parcursul unui an relatiile intre statele noastre s-au schimbat in mod cardinal si spre bine. Spun asta nu pentru a face unui compliment tarii in care lucrez si pentru ca si eu am construit la aceasta schimbare, ci pentru ca este baza pe care se poate construi mai departe relatia interstatala.

Dupa la caderea regimului Ianukovici in Ucraina, MAE roman a solicitat de la autoritatile ucrainene respectarea drepturilor romanilor din Ucraina. Ca fost guvernator de Cernauti, cum priviti aceasta chestiune?

Va referiti la faptul ca in primele zile dupa schimbarea regimului a fost o incercare de introducere a unor modificari la asa-zisa lege a limbilor minoritatilor. Dar insasi legea a fost o tema de speculatii interne, pentru a face o diviziune intre est si vest in Ucraina.

Cu atat mai mult, veneau la putere partide care sau reprezentau interesele estului sau vestului.

De aceea, cand a fost adoptata legea, nu a fost adoptata pentru toate minoritatile, ci a fost una cu dedicatie. A fost adoptata in vremea vechiului presedinte, cu dedicatie pentru minoritatea rusa.

Cu atat mai mult, aceasta lege era exploatata exclusiv in scopuri politice si este foarte usor sa adopti o lege care in mod declarativ sa spuna povesti ca te ocupi de o minoritate. Noi am raspuns atunci MAE roman ca acea lege nu a fost abrogata si am informat partea romana care au fost intentiile.

Daca ne referim la comunitatea romana care locuieste in zona Cernautilor, eu personal am lucrat aproape sase ani ca guvernator al regiunii respective si va pot spune cu toata raspunderea ca autoritatile ucrainene, de orice orientare, nu au avut ca scop sa faca ceva de natura sa discrimineze aceasta minoritate.

Mai mult, nu imi fac reclama, aceeasi pozitie au avut si predecesorii si succesorii mei. Intelegem foarte bine ca orice tema care are referire la o comunitate etnica este foarte sensibila.

Daca vorbim de problemele etnicilor romani, atunci acestea nu difera cu nimic de cele ale populatiei majoritare, toate aceste probleme au un caracter general si reies din situatia economica, sociala a zonei, nu din politica discriminatorie a statului fata de cineva.

In momentul de fata, nu ar trebui sa aveti niciun fel de temeri fata de situatia etnicilor romani din Ucraina. De exemplu, semnand acordul de asociere cu UE, statul si-a luat obligatii in domeniul respectarii drepturilor minoritatilor. Mai mult, sper ca ameliorarea relatiilor bilaterale va fi inca un plus pentru comunitatea respectiva.

Se lucreaza acum asupra unor documente bilaterale: vorbim despre acordul de mic trafic la frontiera, care va afecta cate un milion de persoane de fiecare parte a frontierei.

Se lucreaza intens si pentru a elimina plata vizei romanesti si va fi un beneficiu pentru populatie. Mai departe o sa lucram asupra controlului comun la frontiera, prin echipe mixte care sa faciliteze traficul.

In acelasi context, amintim ca lucram activ cu partea romana pentru a deschide noi puncte de trecere la frontiera. De aceea, vedeti foarte bine ca avem multe idei, planuri, si mult de lucru pentru a le realiza.

O finalitate a acestor actiuni este o deschidere mai mare in ceea ce priveste minoritatile, o apropiere mai mare intre statele noastre. Nu sunt vorbe goale, caci sunt sustinute si de statistica relatiilor comerciale dintre statele noastre: in ultima jumatate de an, relatiile comerciale au crescut cu 27% fata de anul trecut. Sa speram ca aceasta dinamica va fi sustinuta si in a doua jumatate a anului.

Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost ”şantajaţi” sau ”momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social...
#Ucraina ambasador razboi Rusia, #Ucraina razboi Rusia Romania , #Ucraina