Presedintele Petro Porosenko i-a primit sambata dimineata, la Kiev, pe cei 145 de militari ucraineni eliberati in schimbul a 222 de rebeli separatisti din estul prorus al tarii, in cadrul unui acord incheiat saptamana aceasta prin negocieri la Minsk, aflate in impas de atunci.
Schimb de prizonieri intre Kiev si separatisti: Acord pentru sute de persoane
Acest schimb, cel mai important de la inceputul conflictului, la jumatatea lui aprilie, urmeaza sa se incheie sambata, prin predarea catre Ucraina a patru militari detinuti de catre separatisti in regiunea rebela Lugansk. Contactat de AFP, un reprezentant al "republicii" separatiste, Vladislav Deinego, a refuzat sa precizeze ora si locul.
Cele doua tabere au procedat vineri la un schimb de sute de prizonieri, in regiunea rebela Donetk, care s-a desfasurat pe un drum, in apropiere de Kostiantinivka, la 45 de kilometri nord de acest bastion separatist. In total 222 de rebeli - barbati si femei - au fost eliberati in schimbul a 146 de militari ucraineni, a constat un jurnalist AFP.
Unul dintre militari a refuzat sa revina la Kiev, afirmand ca este de origine rusa si dezaproba actiunile armatei ucrainene in estul tarii.
Presedintele Porosenko i-a primit, in noaptea de vineri spre sambata, pe cei 145 de militari eliberati, pe un aerodrom militar de la Kiev.
"Ucraina nu va abandona pe nimeni"
"In calitate de presedinte si cetatean, sunt incantat ca puteti sa sarbatoriti Anul Nou impreuna cu familiile voastre, asa cum am promis", a declarat Porosenko, citat intr-un comunicat emis de presedintie.
"Din nefericire, nu toti au revenit. Patru dintre camarazii vostri revin maine (...). Nu vom abandona pe nimeni", a continuat el.
Schimbul de prizonieri este singurul acord tangibil de miercuri, la negocierile Grupului de contact, din care fac parte reprezentanti ai Kievului, Moscovei, OSCE si separatistilor prorusi.
Continuarea negocierilor era prevazuta vineri la Minsk, dar nu a avut loc, partile acuzandu-se reciproc ca vor sa submineze acordurile de pace.
Conflictul din Ucraina: Noua runda de negocieri de pace de la Minsk, anulata
Insurgentii cer reluarea finantarii zonelor aflate sub controlul lor, sistata de Kiev la jumatatea lui noiembrie, si un "statut special" care sa ofere mai multa autonomie regiunilor Donetk si Lugansk.
Acest statut era prevazut de Acordurile de la Minsk din septembrie. Insa, potrivit Kievului si Occidentului, rebelii au subminat acest acorduri organizand la inceputul lui noiembrie alegeri, denuntate de catre comunitatea internationala, iar autoritatile ucrainene cer anularea acestora.
Primele negocieri de la Minsk, in septembrie, vizau sa puna capat conflictului care s-a soldat cu peste 4.700 de morti in opt luni.
Emisarul "republicii" separatiste Donetk Denis Pusilin a declarat sambata ca data viitoarei intalniri "va depinde de Minsk si de reprezentantii Rusiei".
"Inca nu stim cand va avea loc al doilea ciclu si nu stim sub ce forma va avea loc, prin participarea reprezentantilor Grupului de contact sau pe Skype", a spus Pusilin, citat de un site separatist.
Emisarul Luganskului Vladislav Deinego a declarat ca doreste ca aceasta intalnire sa aiba loc pana la sfarsitul anului.
Moscova agita amenintarea nucleara
Rusia a luat act de tensiunile internationale din ultimele luni, publicand vineri o versiune actualizata a doctinei sale militare care denunta in mod clar NATO ca pe o amenintare fundamentala la adresa securitatii tarii.
In text, aprobat de catre presedintele rus Vladimir Putin, este exprimata ingrijorarea fata de "consolidarea capacitatilor ofensive ale NATO direct la frontierele rusesti", o referire la pozitionarea de catre Alianta Nord-Atlantica a unor trupe in Polonia si tarile baltice.
Moscova a amenintat deja ca va "reactiona" in cazul aderarii Ucrainei la NATO, dupa ce Kievul a renuntat in mod simbolic la statutul de tara nealiniata. Noua doctrina militara rusa repeta, de altfel, ca Moscova isi rezerva dreptul de a recurge la arsenalul nuclear in caz de "amenintare la existenta statului".
... Vezi tot