Romanii din Ucraina, ingrijorati: Din toamna, armata va recruta baieti de 18 ani

Reprezentantii romanilor din Ucraina afirma ca principalele probleme cu care se confrunta sunt legate de asimilarea promovata de statul ucrainean, de pastrarea identitatii, inchiderea scolilor, dar si de faptul ca tinerii romani vor fi incorporati pentru a apara frontiera de est ucraineana.

"Romanii din Ucraina sunt intre asimilarea promovata de statul ucrainean si ofensiva facuta de Rusia, de Federatia Rusa. In estul Ucrainei avem o situatie dramatica a romanilor din sudul Basarabiei din regiunea Odessa, a celor din nordul Bucovinei, in tinutul Herta, unde este o presiune asimilationista extrem de puternica.

Se inchid scoli in continuare, se infiinteaza clase de limba ucraineana in cadru scolilor romanesti, exista presiuni asupra parintilor pentru a-si inscrie copiii in aceste clase, pentru ca in final intreaga scoala unde s-au infiintat clase de limba ucraineana sa fie desfiintata", a declarat, luni, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului, presedintele executiv al Fundatiei Nationale a Romanilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu.

Venind din zona de conflict, presedintele Asociatiei Nationale Culturale Basarabia a romanilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a povestit despre ingrijorarile legate de incorporarea fostilor militari in termen, a cadrelor militare in rezerva, dar si a tinerilor de 18 ani, incepand din toamna, in actualul context geopolitic.

"Cu acel conflict armat din estul Ucrainei, situatia romanilor din sudul Basarabiei este una destul de anevoioasa. Se pare ca Ucraina va reveni la o armata neprofesionista, se pare ca din toamna vor fi recrutati baieti de 18 ani, ceea ce e ingrijorator pentru mica noastra comunitate. In sudul Basarabiei sunt 80.000 de romani si oficial declarati moldoveni, e o comunitate destul de importanta si ar fi pacat sa moara romanii pentru o cauza nu stiu a cui", a spus Anatol Popescu.

Referindu-se la "atentia" pe care statul roman o acorda comunitatilor de romani din Ucraina, acesta a afirmat ca singurul presedinte care a fost in regiunea Odessa a fost Emil Constantinescu, in 1997, cu ocazia semnarii tratatului cu Ucraina.

"Nu avem o relatie si un dialog foarte bun cu autoritatile de la Bucuresti. Strigator la cer este faptul ca s-a ajuns pana la momentul in care un presedinte de asociatie romaneasca din sudul Basarabiei este invitat la Ziua Nationala a Romaniei in limba rusa. Suntem abandonati de statul roman din anul 1940", a precizat Popescu.

Pericolul disparitiei invatamantului in limba romana in Ucraina

La randul sau, presedintele Fundatiei Culturale "Casa Limbii Romane" din Cernauti, Vasile Tarateanu, a adus in atentie disparitia treptata a invatamantului in limba romana.

"Aproape in fiecare an dispare o scoala in limba romana, parintii au inceput sa-si dea copiii la clase cu predare in limba ucraineana, iar copiii nu se mai inteleg cu bunicii lor", a spus Tarateanu.

Potrivit acestuia, pe locul doi intre problemele cu care se confrunta minoritatea romaneasca este cea a mobilizarii tineretului.

"Nu suntem impotriva acestei mobilizari. Suntem cetateni loiali ai statului ucrainean si dorim ca toti barbatii din Ucraina, fie ucraineni, fie romani, fie tatari, bulgari, rusi sa nu-si piarda viata pe campurile unui razboi civil dintre diverse forte politice si orientari politice din Ucraina - orientarea pro-europeana si pro-rusa", a declarat Tarateanu.

In opinia acestuia, conducerea Ucrainei trebuie sa depuna mai multe eforturi in directia stabilirii unei paci, considerand ca "orice pace stramba este mai buna decat un razboi drept".

Reprezentantii romanilor din Ucraina au mai amintit ca nu au mass-media in limba romana, nu au institutii de cultura in limba materna si ca sunt supusi "permanent unor presiuni de catre autoritati".

Lipsa unei politici de aparare a identitatii romanesti a fost criticata de presedintele executiv al FNRP, Eugen Popescu.

"Statul roman, din pacate, este un stat ingenunchiat de propria incompetenta, de proprii politicieni care nu vad mai departe decat interesul propriu si nu vad interesul general national al romanilor. Interesul nostru este aici, in Harghita si Covasna, interesul national romanesc este in sudul Basarabiei si la Cernauti, este in Timoc, este in Bulgaria, este in Peninsula Balcanica, unde sunt sute de mii de romani deznationalizati in acest moment. Statul roman nu are o politica de aparare a identitatii nationale, o politica care sa statueze ca identitatea nationala face parte din politica, din interesul national romanesc", a declarat Eugen Popescu.

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...