Inteligenta Artificiala are nevoie de datele noastre. Ar trebui sa fim platiti pentru ele?

Inteligenta Artificiala (AI) are potentialul sa creeze adevarate revolutii in anumite domenii, inclusiv in cel medical. Deocamdata, AI se afla intr-un stadiu incipient, iar pentru a se dezvolta are nevoie de datele noastre.

Robert Chang, un oftalmolog de la Universitatea Stanford din SUA, a inceput sa lucreze cu AI in urma cu cativa ani. El crede ca aceste tehnologii avansate pot ajuta la depistarea din timp a pacientilor care pot dezvolta afectiuni precum glaucomul. Dar mai intai are nevoie de date. De o cantitate uriasa de date, care sa fie supuse analizarii, daca vrea ca algoritmul sa aiba o eficienta foarte ridicata.

Potrivit Wired.com, Robert Chang a inceput cu pacientii sai, insa nu a fost de ajuns, caci pentru ca un algoritm de acest calibru sa ajunga sa fie extrem de precis are nevoie de sute de mii sau chiar milioane de informatii.

Prin urmare, a obtinut granturi si a apelat la colaboratorii de la alte universitati pentru a le obtine.

Mai mult, a mers si la registrele de donatii, unde oamenii isi pun la dispozitie voluntar datele despre ei, in scop stiintific. Dincolo de faptul ca umbla de colo-colo pentru a le obtine, medicul s-a mai confruntat cu problema confidentialitatii datelor, precum si cu regulile complicate in ceea ce priveste accesul la date de catre terte parti.

Dupa atata zbatere, Chang crede ca a gasit solutia. El colaboreaza acum cu prof. Dawn Song de la Universitatea California-Berkeley pentru a crea o modalitate sigura prin care pacientii pot pune la dispozitia cercetatorilor datele si fisele medicale. Solutia lor se bazeaza pe tehnologia in cloud si este realizata in asa fel incat cercetatorii nu vad deloc informatiile respective, nici macar cand sunt folosite pentru a "dresa" algoritmul AI. Ba mai mult, atunci cand datele lor sunt folosite, pacientii primesc bani.

Acest model are implicatii care depasesc domeniul medical. In California, guvernatorul Gavin Newsom a propus introducerea dividendelor pentru date, care ar aduce o parte din bogatia firmelor din acest stat in buzunarele rezidentilor. De asemenea, senatorul american Mark Warner a facut o propunere legislativa prin care companiile de IT sunt obligate sa puna un pret, pe care sa-l plateasca utilizatorilor pe datele lor.

Toate aceste initiative merg pe ideea ca gigantii IT fac o groaza de bani din colectarea si gestionarea datelor utilizatorilor, fara ca acestia sa fie platiti.

In realitate, insa, ideea de a ne recastiga dreptul asupra informatiilor personale este neclara. Spre deosebire de bunurile materiale, ca masina sau casa, datele sunt impartasite necontrolat pe Internet, sunt corelate cu alte resurse, manipulate si interpretate in tot felul de moduri, mai ceva ca papusile rusesti.

Iar cum datele sunt pasate de colo-colo si isi schimba forma, este imposibil sa le estimezi valoarea, arata sursa citata.

Tocmai de aceea, Dawn Song crede ca sistemul trebuie schimbat din radacini, astfel incat utilizatorii sa aiba dreptul asupra datelor personale si, in acelasi timp, altii sa aiba acces la ele.

Iar acest lucru se poate face prin anonimizarea completa a acestora si prin acordarea de recompense utilizatorilor. Ideea va fi testata in curand, pe o serie de pacienti.

Prototipul dezvoltat de Song si Chang se numeste Kara si foloseste o tehnica cunoscuta sub numele de "confidentialitate diferentiata" ce ofera acces limitat tuturor partilor implicate la elementele necesare pentru "dresarea" algoritmului AI. Pacientii trebuie sa incarce in platforma fotografii cu informatii medicale relevante, iar Chang ii va comanda algortimului AI ce sa caute si cum sa coreleze descoperirile.

Stocarea informatiilor se face in cloud, pe platforma lui Song, care cripteaza si anonimizeaza datele. Iar cum toate procesele au loc in aceasta "cutie neagra", cercetatorii nu vad informatiile pe care le folosesc.

In plus, procedeul nu poate fi inversat, astfel incat datele sa fie scoase la suprafata.

Tentant, dar complicat

Ideea de a fi platiti pentru a ne dona datele personale poate parea la prima vedere una avantajoasa pentru ambele parti. Doar ca e prea complicat sa pui un pret pe datele cuiva si sa determini care sunt mai valoroase.

In plus, un asemenea sistem ar genera noi potentiale probleme de intimitate si securitate, sustine Bogdan Botezatu, specialist in securitate informatica la Bitdefender.

"Un asemenea acord semnat intre cele doua parti ar putea conferi retelei sociale drepturi totale asupra informatiilor clientului. Persoana respectiva ar putea fi sedusa de oferta aparent avantajoasa, dupa care sa afle cu stupoare ca intreaga sa activitate online este urmarita si cunoscuta de nenumarate terte parti (parteneri de advertising, comercianti etc.).

De exemplu, chiar daca reteaua sociala face tot posibilul sa securizeze datele clientilor, partile terte care preiau la randul lor acele date in scopuri de monetizare pot fi mai neglijente cu respectivele date", remarca specialistul intr-un interviu acordat Ziare.com anul trecut.

Google a concediat 28 dintre angajații care au protestat împotriva contractului cu guvernul israelian

Protestele angajaților la sediile Google din California și New York au avut consecințe grave. Demersul care avea ca scop anularea unui contract al companiei cu autoritățile din Israel a dus la...

Ministerul Energiei a amanat decizia de continuare a proiectului nuclear american NuScale de la Doicesti

AGA companiei de stat Nuclearelectrica (SNN) nu a luat decizia de continuare a proiectului de construire, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, a unei centrale nucleare...