ACTA: Cat sa ne speriem de tare de Fratele cel Mare?

Comisia Europeana a publicat o serie de declaratii in apararea ACTA, tratatul care a fost aspru criticat de catre reprezentanti ai societatii civile pentru motivul ca ar ingradi libertatea Internetului si ar viola dreptul la confidentialitate al utilizatorilor. Reprezinta, intr-adevar, acest acord, instaurarea "Fratelui cel Mare" pe web sau pretentiile initiatorilor sai sunt justificate?

Comisia Europeana insista ca ACTA nu ingradeste libertatea pe Internet si ca nu va cenzura sau inchide site-urile, avand ca tinta numai crima organizata.

Potrivit CE, ACTA (Actul Comercial Impotriva Contrafacerii) este un document important pentru competitivitatea externa a Uniunii Europene, cresterea economica a regiunii, locurile de munca si siguranta cetatenilor sai.

De asemenea, ar garanta protectia sectoarelor care au nevoie, pazind drepturile cetatenilor si ale consumatorilor si proprietatea intelectuala.

Initiativa a ajuns in fata publicului prin intermediul diverselor avertismente raspandite pe Internet privind o similaritate intre ACTA si SOPA (Stop Online Piracy Act), un proiect de lege discutat in SUA, care permite autoritatilor solicitarea de mandat judecatoresc impotriva site-urilor acuzate ca au permis sau facilitat incalcarea drepturilor de autor.

De altfel, statele din Uniunea Europeana, printre care si Romania, au aderat la ACTA, fara ca institutia sa faca vreun anunt public sau sa transmita un comunicat oficial de presa.

Acest lucru a alimentat speculatiile potrivit carora in spatele tratatului s-ar afla ratiuni care tin de protejarea anumitor interese, in detrimentul drepturilor utilizatorului de Internet.

Un element de ingrijorare pentru mediul Internet

In acest sens, Marius Ghenea, omul de afaceri care detine afacerile pcfun.ro, pcgarage.ro si electrofun.ro, aminteste de comisarul european insarcinat cu procesul de negociere, din partea Uniunii, acesta demisionand recent chiar in semn de protest fata de modul lipsit de transparenta in care s-a desfasurat intregul proces.

"Acest lucru pare o abatere de la politicile Uniunii Europene, care sunt in general mult mai deschise, mai transparente. Oricum, ACTA nu este, inca, un document legislativ, atat timp cat nu este ratificat de statele membre, deci exista atat cai de recurs, cat si, probabil, de amendare sau modificare, daca va fi cazul", a declarat Marius Ghenea pentru Ziare.com.

Printre principalele acuze aduse de contestatarii acordului se numara faptul ca acesta va permite furnizorilor de Internet sa urmareasca fiecare miscare a utilizatorilor, sa le colecteze si sa le predea autoritatilor in cazul in care acestea le cer.

"Este un element de ingrijorare cu siguranta, pentru mediul Internet, pentru utilizatorii din orice tara semnatara a acordului, cu toate ca, in mod normal, urmarirea si colectarea datelor vor fi insotite de obligatiile de confidentialitate firesti", sustine omul de afaceri.

Problemele nu vor fi rezolvate in mod satisfacator prea curand

Comisia Europeana sustine ca ACTA va ajuta in lupta impotriva criminalitatii organizate, insa organizatiile non-guvernamentale sustin ca in umbra acestui punct se afla, de fapt, interese care vizeaza favorizarea anumitor jucatori de pe piata, in detrimentul altora.

"Acordul atinge, intr-adevar, in subsidiar si zona drepturilor de proprietate intelectuala (IPR) asociate continutului distribuit pe Internet", considerea Ghenea.

Insa, in privinta contrafacerii si pirateriei traditionale, offline, acesta sustine ca reprezinta, intr-adevar, o problema majora si ca, in lipsa unor acorduri internationale ample, problemele nu vor fi rezolvate in mod satisfacator prea curand.

"Este o problema care afecteaza semnificativ foarte multe afaceri legitime din intreaga lume, insa, din pacate, atat timp cat ACTA nu va fi semnat de tari precum China si alte tari din Asia sau America Latina, care contribuie semnificativ la totalul pirateriei si contrafacerii globale, nu cred ca acest acord va putea fi considerat o solutie", opineaza omul de afaceri.

Acesta considera ca, pentru mediul on-line, initiativa este corecta in teorie, mai ales ca Internetul este, in prezent, mediul cel mai eficient de comercializare masiva a pirateriei, prin natura distributiei online, care este masiva si care poate atinge piete globale mult mai usor decat distributia traditionala de produse contrafacute.

"In practica insa, asa cum arata, in prezent, unele prevederi ale Acordului, el va genera cel putin doua riscuri sau probleme majore: pe de o parte, posibilitatile de abuz si de violare a confidentialitatii comunicarii Internet si, pe de alta parte, costuri si probleme majore pentru afacerile pe Internet, care vor trebui sa implementeze metode de a pastra si preda autoritatilor informatiile solicitate, aceste metode pot fi foarte costisitoare si pot sa creeze obstacole in calea desfasurarii normale a afacerilor", explica Marius Ghenea.

ACTA - impact pentru mediul de afaceri, dar si pentru consumatori

Pentru mediul de afaceri, in esenta, acordul ar trebui sa aiba un impact pozitiv, prin reducerea nivelului de piraterie si contrafacere, care ar trebui sa stimuleze cumpararea de produse legale, deci o crestere a afacerilor acestor companii.

"In practica insa, uneori anumite produse de acest gen se vand mai bine tocmai atunci cand ele au si o distributie paralela ilegala sau semi-legala, pentru ca ajung in mod viral catre un numar mare de potentiali utilizatori, aceasta fiind in anumite cazuri o promovare eficienta", argumenteaza omul de afaceri de la "Arena Leilor".

Acesta avertizeaza, in acelasi timp, asupra afacerilor de Internet bazate pe infrastructura, deoarece prevederile ACTA pot aduce costuri suplimentare pentru aceste afaceri, fara sa fie insotite si de venituri suplimentare.

"Dimpotriva, consumatorii vor fi probabil mai retinuti in a distribui informatie pe Internet, de teama repercusiunilor, ceea ce ar putea insemna o scadere a afacerilor in acest domeniu", explica Marius Ghenea.

Care sunt interesele private din spatele acestui acord?

Protestatarii atrag atentia ca in spatele acestui proiect se afla interese private, subliniand ca, in ciuda lamentarilor interminabile din partea gigantilor de entertainment, aceasta industrie o duce mai bine ca niciodata.

"Cred ca ACTA a pornit de la o nevoie reala de reglementare la nivel global in acest domeniu, dar este posibil ca documentul in sine sa fi fost influentat de diverse grupuri de lobby ale unor industrii masive la nivel mondial, care sunt afectate de problematica pirateriei si a contrafacerilor (industria farmaceutica, industria produselor de lux, industria software, industria filmului, etc.)", conchide Marius Ghenea.

ACTA este un tratat international care are ca scop crearea de standarde internationale asupra proprietatii intelectuale. Titlul acestuia (Actul Comercial Impotriva Contrafacerii) sugereaza ca se preocupa cu combaterea bunurilor contrafacute, precum medicamentele sau bunurile de lux. Cu toate acestea, tratatul are un sens mai larg si se va preocupa si de instrumentele care vizeaza distributia de Internet si tehnologia informatiei.

A fost negociat, in mare parte in secret, intre diferite tari si UE, in ultimii patru ani. Multe state au semnat deja pentru ACTA, inainte de scandalul privind SOPA. Pana acum Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore si SUA. UE, Mexic si Elvetia s-au angajat sa-l semneze in viitor.

ACTA este sustinut de detinatorii majori de copyright, inclusiv companii farmaceutice, studiouri de film sau case de discuri, dintre care enumeram: GlaxoSmithKline, Pfizer, Sanofi-Aventis, Monsanto, Time Warner, Sony, Verizon, Walt Disney, Motion Picture Association of America, News Corporation si Viacom.