Romana se numara printre limbile europene cu risc ridicat de disparitie in spatiul digital din cauza slabei sustineri tehnologice, potrivit unui studiu realizat de experti europeni de varf in domeniul tehnologiei limbajului.
Studiul a evaluat nivelul de dezvoltare a tehnologiei limbajului pentru 30 dintre cele aproximativ 80 de limbi europene. Expertii au ajuns la concluzia ca sustinerea digitala pentru 21 dintre cele 30 de limbi este "inexistenta" sau, in cel mai bun caz, "slaba". Studiul a fost realizat de catre META-NET, o retea de excelenta europeana formata din 60 de centre de cercetare din 34 de tari.
Studiul, elaborat de peste 200 de experti si documentat in 30 de volume ale Seriei de studii META-NET, a evaluat nivelul actual de sustinere a tehnologiei limbajului pentru fiecare limba in patru domenii diferite: traducerea automata, interactiune prin vorbire, analiza de text si disponibilitatea resurselor lingvistice.
Un numar de 21 de limbi din totalul de 30 analizate (70%) au fost plasate de catre experti in cea mai slaba categorie, cu "sustinere slaba sau inexistenta", la cel putin unul dintre cele patru domenii. Multe dintre limbi, precum islandeza, letona, lituaniana si malteza, au primit acest scor slab la toate cele patru domenii. La celalalt capat al spectrului, nicio limba nu a fost considerata ca avand "sustinere excelenta", doar limba engleza a fost evaluata ca avand "sustinere buna", urmata de limbi precum franceza, germana, italiana, olandeza si spaniola cu "sustinere moderata". Limbi precum basca, bulgara, catalana, greaca, maghiara si polona au "sustinere fragmentara", ceea ce le plaseaza printre limbile cu risc ridicat.
Limba romana are "sustinere fragmentara" la trei dintre cele patru domenii evaluate. Este vorba despre traducerea automata, analiza de text si disponibilitatea resurselor lingvistice. Pentru domeniul interactiune prin vorbire, limba romana a fost inclusa la categoria "sustinere slaba".
"Rezultatele studiului nostru sunt deosebit de alarmante. Majoritatea limbilor europene au foarte putine resurse, iar unele sunt complet neglijate. In acest sens, existenta multora dintre limbile noastre nu este garantata pentru viitor", a declarat profesorul Hans Uszkoreit, coordonatorul META-NET, director stiintific al Centrului de Cercetare in Inteligenta Artificiala din Saarbrucken, Germania, si co-editor al studiului.
"Exista diferente dramatice in ce priveste sustinerea tehnologiei limbajului intre diversele limbi europene precum si intre diversele arii tehnologice. Distanta dintre limbile "mari" si "mici" creste in continuare. Trebuie sa ne asiguram ca vom echipa toate limbile lipsite de resurse cu tehnologiile de baza necesare, altfel aceste limbi vor fi condamnate disparitiei in spatiul digital", a declarat dr. Georg Rehm, cel de al doilea co-editor al studiului.
Seria de studii META-NET, "Limbile in societatea informationala europeana", descrie starea a 30 de limbi europene din perspectiva tehnologiei limbajului si explica cele mai urgente riscuri si oportunitati. Seria acopera toate limbile oficiale ale statelor membre ale UE si o serie de alte limbi vorbite in Europa.
Studiile META-NET au fost scrise pentru urmatoarele limbi europene: basca, bulgara, catalana, croata, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, galitiana, germana, greaca, islandeza, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, norvegiana (Bokmal si Nynorsk), olandeza, poloneza, portugheza, romana, sarba, slovaca, slovena, spaniola, si suedeza. Studiile pentru fiecare limba sunt scrise in limba respectiva si includ o traducere completa in limba engleza.
META-NET, o retea de excelenta formata din 60 de centre de cercetare din 34 de tari, are ca scop construirea fundamentului tehnologic pentru o societate europeana informationala multilingva. Reteaua META-NET este finantata partial de Uniunea Europeana prin intermediul a patru proiecte.
Explică-i la francezul de la... Vezi tot