Presedintele rus Vladimir Putin vrea sa monitorizeze tot ce misca pe Internet. Legea bloggerilor este cea mai recenta masura luata in acest sens si un pas important inainte spre nationalizarea acestui spatiu al informarii si exprimarii libere, in esenta sa.
Potrivit noii legi, orice blog cu peste 3.000 de vizitatori unici trebuie inregistrat ca "mass-media", care este deja controlata de stat. De asemenea, companii precum Google ar urma sa isi transfere serverele pe plan local si sa pastreze timp de sase luni datele privind userii locali.
Internetul ia amploare in lume - cati utilizatori vor fi pana la sfarsitul anului
Pentru a-si atinge obiectivele, Putin se poate inspira din cateva modele de cenzurare a Internetului deja existente, scrie Quartz, care variaza de la versiunea radicala a unui Web cu adevarat "suvernan" la eforturi ad-hoc in vederea restrangerii libertatii utilizatorilor.
Putin a semnat "legea blogurilor" - stie tot ce misca pe Internet
In cadrul acestor regimuri, exista, in masura diferita, o autocenzura fortata sub amenintarea cu pedeapsa pentru postarea de continut considerat imoral sau care ar putea sa prejudicieze statul, astfel incat utilizatorii insisi devin actori in crearea mediului de cenzura.
"Gradina fortificata " din Coreea Nord
In Coreea de Nord functioneaza o retea locala de intranet, un sistem suveran care poate fi accesat doar din interiorul statului. Exista informatii foarte limitate cu privire la aceasta retea, deoarece putini din afara o pot accesa. Conform agentiei de stiri AP, sistemul cuprinde 5.500 de site-uri care sunt in mare parte asociate cu universitati si entitati controlate de stat.
Acest tip de retea poate functiona doar in locuri in care exista o blocada virtuala pentru informatiile din exterior, cum este si cazul Cubei, precizeaza jurnalistii de la Quartz.
De asemenea, ar fi dificil de aplicat in tari ai caror cetateni s-au bucurat pana acum de deplina libertate in ceea ce priveste Internetul.
"Marele Firewall" din China
"Marele Firewall" este un sistemul de cenzura pe Internet administrat de Partidul Comunist care blocheaza si filtreaza continutul considerat inadecvat. Acest sistem a avut succes deoarece guvenul de la Beijing a decis intr-o faza timpurie a dezvoltarii Internetului ca este ceva ce trebuie controlat.
Sapte lucruri pe care nu le vei gasi in China
Pe masura ce utilizarea Internetului a luat amploare in primul deceniu al secolului XXI, site-urile locale, spre deosebire de cele straine, s-au conformat regulilor autoritatilor privind cenzura.
Utilizatorii chinezi care vor sa acceseze site-urile blocate pot utiliza servere intermediare, insa multi dintre ei prefera alternative locale precum Baidu, cel mai mare motor de cautare al tarii, Weibo, o retea de socializare asemanatoare cu Twitter, sau WeChat, serviciu de mesagerie instant.
Reteaua "halal" din Iran
Cenzura pe Internet a luat amploare in Iran in urma alegerilor disputate din 2009, cand mii de manifestanti au iesit pe strazile din Teheran pentru a protesta fata de guvern.
Accesul la site-uri precum Twitter, Facebook si YouTube a fost interzis, iar din 2011 Iranul a inceput sa lucreze la o retea care sa functioneze doar in interiorul tarii, "halal". Termenul desemneaza ceea ce este permis conform legii islamice.
Scopul acestei retele este ca utilizatorii sa poate accesa doar continutul care pastreaza "un nivel etic si moral" corespunzator, conform unui ministru din Iran.
Desi Teheranul sustine ca inca lucreaza la acest proiect, numeroase site-uri considerate o amenintare la adresa Republicii Islamice sunt blocate sau cenzurate.
Totusi, crearea unui sistem complet nou fara o infrastructura deja existenta, ca in cazul Chinei, s-a dovedit a fi dificila. Iar multi utilizatori reusesc sa acceseze retelele de socializare occidentale prin servere intermediare.
Modelul in plina dezvoltare din Turcia
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan poarta o lupta impotriva "fortelor intunecate" ale Internetului de la protestele anti-guvernamentale din iunie anul trecut.
Atacurile la adresa libertatii Internetului s-au intensificat la inceputul anului 2014, dupa publicarea online a unei inregistrari care ii implica familia intr-un caz de coruptie. In luna martie au fost blocate site-urile Twitter si YouTube. Instanta a cerut anularea acestei decizii.
Turcia vrea un Internet propriu. In loc de "www" va avea un "ttt"
Agentia de informatii a Turciei a primit puteri sporite pentru a accesa datele utilizatorilor, iar furnizorii de servicii de Internet au inceput sa utilizeze o tehnologie similara celei folosite in China pentru a monitoriza activitatea online a populatiei.