Vrei sa dispari de pe Internet? Cum iti stergi datele personale Sfatul specialistului

Multe lucruri de mult uitate pot reaparea la o simpla cautare pe Google.

In era digitala, identitatile se construiesc pe Internet, in vazul tuturor, din comentarii, statusuri si poze postate pe retele de socializare, din date personale inregistrate pe diverse site-uri, cum ar fi cele de comert online, dar si din informatii care fac referire propria persoana publicate independent de vointa sa.

Iar uneori imaginea rezultata nu este tocmai favorabila, acest lucru avand consecinte negative pe atat pe plan profesional, cat si personal.

Odata "incredintate" Internetului, nu putem controla decat in mica masura ce se intampla cu cuvintele noastre sau cine poate afla cele mai intime detalii despre noi, nici tehnic, nici legal, in special daca s-au acceptat in prealabil termenii si conditiile unui anumit serviciu.

Legea prevede posibilitatea stergerii datelor personale de pe Internet doar in cazuri specifice.

In ce masura iti poti "reabilita" imaginea online conform legii romanesti?

"Potrivit Legii nr. 677/2001 datele cu caracter personal includ nume, prenume, cod numeric personal, sex, serie si numar de buletin, date bancare, adresa, loc de munca, profesie, imagine, formare profesionala, pseudonim, situatie familiala, situatie militara, data si locul nasterii, date privind bunurile detinute, date din actele de stare civila, date din permisul de conducere, obisnuinte, preferinte sau comportament, caracteristici fizice, numar de telefon etc., indiferent daca sunt prelucrate prin intermediul Internet-ului sau prin alte metode.

Stergerea tuturor acestor date poate fi solicitata in conditiile legii", a precizat Andra Ilie, avocat colaborator senior al casei de avocatura Stoica & Asociatii, pentru Ziare.com.

Potrivit avocatei, orice persoana vizata are dreptul de a obtine de la operator, la cerere si in mod gratuit stergerea datelor a caror prelucrare nu este conforma prezentei legi, in special a datelor incomplete sau inexacte.

"Prin urmare, persoana vizata nu poate solicita stergerea datelor respective in orice situatie, ci numai daca prelucrarea (orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueaza asupra datelor cu caracter personal) nu este conforma legii", a adaugat Andra Ilie.

Procedura pas cu pas explicata de avocata Andra Ilie:

-Persoana vizata va inainta operatorului o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata. In cerere solicitantul poate arata daca doreste ca informatiile sa ii fie comunicate la o anumita adresa, care poate fi si de posta electronica, sau printr-un serviciu de corespondenta care sa asigure ca predarea i se va face numai personal.

- Operatorul este obligat sa comunice masurile luate si, daca este cazul, numele tertului caruia i-au fost dezvaluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, in termen de 15 zile de la data primirii cererii.

-Daca operatorul de date refuza stergerea datelor, persoana vizata se poate adresa Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), care poate dispune, in cazul in care constata incalcarea dispozitiilor legale, suspendarea provizorie sau incetarea prelucrarii datelor, stergerea partiala ori integrala a datelor prelucrate si poate sa sesizeze organele de urmarire penala sau sa intenteze actiuni in justitie.

-De asemenea, fara a se aduce atingere posibilitatii de a se adresa ANSPDCP, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justitiei. Legea prevede ca orice persoana care a suferit un prejudiciu in urma unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuata ilegal, se poate adresa instantei competente pentru repararea acestuia. Instanta competenta este cea in a carei raza teritoriala domiciliaza reclamantul, iar cererea de chemare in judecata este scutita de taxa de timbru.

"O precizare importanta este aceea ca, potrivit legii, dreptul de a fi sters este limitat in cazul activitatilor de prevenire, cercetare si reprimare a infractiunilor si de mentinere a ordinii publice, precum si al altor activitati desfasurate in domeniul dreptului penal, in limitele si cu restrictiile stabilite de lege, daca prin stergerea datelor este prejudiciata eficienta actiunii sau obiectivul urmarit in indeplinirea atributiilor legale ale autoritatii publice", a completat Andra Ilie.

Interferente cu dreptul la libera exprimare

Dreptul la libera exprimare este un argument puternic impotriva stergerii unei informatii, insa exercitarea sa poate fi restransa in anumite conditii, prevazute in Codul civil.

Potrivit Andrei Ilie, pot fi considerate atingeri aduse vietii private si deci restrangeri ale dreptului la libera exprimare situatia in care se intercepteaza fara drept o convorbire privata sau se utilizeaza imaginea sau vocea unei persoane aflate intr-un spatiu privat ori se difuzeaza materiale continand imagini si date de natura medicala, fara acordul persoanelor in cauza.

"De asemenea, o alta situatie este cea in care se difuzeaza sau se utilizeaza corespondenta, manuscrisele ori alte documente personale, inclusiv datele privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fara acordul persoanei careia acestea ii apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele.

Altfel spus, dreptul la libera exprimare trebuie sa fie exercitat inclusiv cu respectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor cu caracter personal astfel incat sa existe un echilibru intre cele doua", a explicat Andra Ilie.

"Dreptul de a fi uitat"

Un proiect de Regulament al UE din ianuarie 2012 privind protectia datelor personale, aflat in prezent in dezbatere, introduce principiul "dreptul de a fi uitat" pe Internet potrivit caruia o persoana poate cere stergerea datelor cu caracter personal care o privesc si incetarea difuzarii acestor date, in special datele care sunt puse la dispozitie de catre persoana vizata atunci cand era minora, in anumite conditii.

Operatorul efectueaza stergerea fara intarziere, cu exceptia cazului in care pastrarea datelor cu caracter personal este necesara pentru anumite scopuri prevazute de Regulament, printre care se numara si exercitarea dreptului la libera exprimare (de pilda, in situatia jurnalistilor, in conditiile prevazute de lege ori pentru scopuri artistice sau literare), a punctat avocata Andra Ilie.

Principiul "dreptul de a fi uitat" isi are originea in legea franceza - "le droit a l'oubli", respectiv dreptul unui criminal care si-a ispasit pedeapsa si a fost reabilitat de a se opune mentionarii publice a faptelor pentru care a fost condamnat.

Dezbateri curente

Posibilitatea legala de a te dezice de trecutul online este dezbatuta la nivel european.

Daca tastezi numele spaniolului Mario Costeja pe Google primul rezultat al cautarii face referire la problemele financiare pe care acesta le-a intampinat in anii 1990, cand Costeja a fost obligat sa-si vanda locuinta pentru a-si plati datoriile, informatie publicata intr-un ziar spaniol online.

Acest lucru se intampla in urma cu 15 ani. Cerand ca informatia sa fie stearsa din rezultatele indexate de Google sau de publicatie, Costeja a argumentat ca intr-o lume in care clientii, angajatorii si chiar partenerii cauta informatii despre persoanele care ii intereseaza pe Google, existenta acesteia ii afecteaza reputatia.

"Datoria a fost platita. Insa se pare ca ei nu au obligatia de a publica faptul ca ai platit-o. In astfel de momente iti pierzi demnitatea si iti poti pierde casa. Dar trebuie atunci sa iti pierzi si reputatia, deoarece (informatia - n.red.) este mereu pe Internet?", a spus spaniolul, potrivit The Guardian.

El s-a adresat initial agentiei spaniole pentru protectia datelor personale care a decis partial in favoarea sa. Astfel, aceasta a decis ca publicatia spaniola este protejata de dreptul la libertatea de exprimare si informare, iar informatia a fost corecta, fiind publicata conform prevederilor legale.

In schimb, a cerut Google sa stearga link-urile catre datele vizate. Compania a facut recurs, invocand apararea libertatii de exprimare, iar curtea spaniola de justitie a cerut opinia judecatorilor europeni. Cazul se afla in prezent la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

"Exista motive sociale clare pentru care astfel de informatii trebuie sa fie public disponibile. Oamenii nu ar trebui sa fie opriti de la a afla ca un politician a fost condamnat pentru ca a primit mita sau ca un doctor a fost condamnat pentru malpraxis", a sustinut purtatorul de cuvant al Google, William Echiksonerge.

Mark Zuckerberg anunță o schimbare majoră în aplicațiile WhatsApp, Facebook și Instagram

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a anunțat recent o actualizare majoră în toate platformele sociale ale companiei Meta, inclusiv WhatsApp, Facebook, Instagram și Facebook Messenger....

Dotare obligatorie pentru o categorie de operatori economici. Riscă amenzi de până la 10.000 de lei sau suspendarea activității în caz contrar

Operatorii economici care nu vor respecta obligaţia de a asigura dotarea automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF), în vederea transmiterii datelor fiscale către...