Orice institutie sfarseste prin a avea o prezenta in Social Media

Interviu cu Victor Kapra - jurnalist si specialist in comunicare online.

Reporter: De ce si-ar dori o institutie publica sa dialogheze prin Facebook sau Twitter cu publicul? Nu sunt suficiente canalele clasice de comunicare (comunicate sau conferinte de presa, site-uri oficiale, raspunsuri directe la solicitari punctuale ale publicului)?

Victor Kapra: Asistam la o teribila revolutie in comunicare, o schimbare de paradigma care afecteaza deopotriva companiile, organizatiile si institutiile publice: Consumatorul/Cetateanul a devenit Comunicator.

Sa explicam: pana acum doi-trei ani, exista un monopol al comunicarii exercitat de jurnalisti, oameni de PR si de marketing. Doar ei aveau posibilitatea sa ne ofere informatii si sa le impuna opiniei publice. Un om obisnuit rar avea ocazia sa emita un mesaj public (de pilda, daca era intervievat pe strada de o televiziune - dar si atunci era cenzurat).

Insa, incepand de acum doi-trei ani, odata cu raspandirea in masa a Social Media si a retelelor sociale (bloguri, forumuri, Facebook - cu 5,2 milioane de conturi romanesti!, Twitter, Youtube, comentarii la articole pe site-uri s.a.m.d.), fiecare cetatean cu acces la Internet are posibilitatea sa lanseze online opinii, mesaje, "stiri", cu o audienta teoretic nationala si internationala.

Nu mi-a placut cum am fost servit la un restaurant, s-a purtat urat un functionar al unei institutii? Scriu pe Facebook, pe blog, pun un filmulet pe Youtube, comentez pe site-ul unui ziar! Si cum scandalul atrage precum sunt atrase multimile curioase cand vad un accident auto, orice mesaj al unui om oarecare se poate transforma in "stire" nationala prin efect viral. In plus, cum ziarele si televiziunile duc in permanenta lipsa de subiecte care sa faca rating, preiau si ele de multe ori din mesajele online ale oamenilor obisnuiti, transformandu-le in news.

Aceasta schimbare uriasa prin care consumatorul/cetateanul a devenit comunicator, preluand o parte din rolul mass-media traditionale, nu este inca digerata pe deplin de toate institutiile si organizatiile. Unele considera ca este un fenomen trecator, dar nu este.

Sa luam un singur exemplu care ilustreaza puterea retelelor sociale: in doua momente politice tensionate din 2012, premierul si presedintele au ales sa faca declaratii publice exclusiv pe Facebook; s-au comportat in comunicare precum niste cetateni obisnuiti care isi povestesc un necaz. Frivola, dar puternica retea sociala Facebook a fost citata de ziare si televiziuni asemenea unei agentii de presa.

De ce s-a intamplat acest lucru? Discutia este ampla si ne-ar trebui un articol separat pentru explicatii complete.

Schimbarea de paradigma mai are o componenta importanta: monologul pe care il purtau institutiile/organizatiile/ companiile cu cetatenii/consumatorii, de tipul "eu, institutia, comunic asta prin mass-media si nu ma prea intereseaza ce parere ai tu, cetatean obisnuit, si oricum nu ai un instrument prin care sa iti faci auzita opinia" - este inlocuit treptat de dialog, de conversatie.

Daca are un cont de Facebook, de Twitter, cetateanul X poate interpela institutia/compania Y oricand in mod public, intreband, criticand, cerand explicatii. Iar a nu raspunde este cea mai proasta idee.

Suntem la inceputul unei transformari uluitoare in comunicare: am lucrat anul acesta pe proiecte de Social Media si cu liceeni, si cu studenti, si cu masteranzi, adica cu generatia de digital native, tineri care s-au nascut si au crescut cu computerul in casa.

Sunt o specie sociala si culturala cu totul noua. Peste 2-5 ani, cand vor fi inserati economic in societate, se vor comporta cu totul si cu totul altfel in relatia cu informatia publica decat generatiile care au crescut doar cu cele doua ore de televiziune alb/negru de la sfarsitul anilor 80.

Atentie insa: nu inseamna ca rolul comunicatorului de profesie, al mass-media traditionale s-a sfarsit, asa cum inteleg absolut eronat unii entuziasti: Social Media este un canal care completeaza, amplifica substantial tot ceea ce inseamna comunicare/promovare profesionista.

Care sunt diferentele intre felul de a se comporta in social media al companiilor private si al entitatilor publice?

Devine foarte clar: companiile sunt mult mai avansate in utilizarea Social Media decat institutiile publice. O explicatie ar fi ca multinationalele primesc de la headquarters directiva expresa sa includa in PR/marketing o componenta de Social Media. In plus, companiile private au indicatori de performanta foarte clari (legati de vanzari in primul rand) si atunci se straduiesc sa foloseasca orice canal de promovare, inclusiv cel de Social Media, care are niste avantaje deosebite, cum ar fi cel al costului: cu cat cheltuiesti pe 5 minute de advertising TV sau pe trei coperte de reviste poti sa faci un proiect de promovare prin Social Media foarte bun si eficient.

Cum e de asteptat, institutiile publice se misca mai greu: exista niste constrangeri legislative (de genul "pentru a posta un mesaj pe Twitter imi trebuie trei semnaturi si trei stampile de la sefi"), dar si o anumita inertie a functionarilor. Si totusi se poate: avem exemplele institutiilor internationale prezente in Romania, a unor ambasade care utilizeaza foarte eficient, competent si cu pricepere Social Media.

Citeste mai mult despre Orice institutie sfarseste prin a avea o prezenta in Social Media pe site-ul reprezentantei in Romania a Comisiei Europene

Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"

În toată Europa, munca agricolă este dependentă de migrație. Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, sezonierii români mergeau la culesul recoltelor în Spania sau Italia. Intrarea...

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...