Politica s-a mutat pe Facebook? De la Ponta si Iohannis, pana la criza din Grecia Interviu

Retelele sociale au jucat un rol important in negocierile privind criza din Grecia si au creat oportunitati sau capcane pentru politicienii implicati in discutii.

Facebook, Twitter si alte platforme similare au devenit o sursa importanta de informatii, transmise in timp real, de la fata locului. Insa cum pot fi folosite intr-un mod util?

Un episod care poate descrie influenta dobandita de noile canale de comunicare a avut loc pe 7 iulie, la scurt timp dupa referendumul in care elenii au spus "nu" masurilor de austeritate propuse de creditori, dar inainte ca liderul de la Atena sa cada la pace cu acestia.

Seful CE explica: Grexit-ul e luat in calcul? Ce va face UE pentru a ajunge la un acord?

Atunci, seful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a luat cuvantul in Parlamentul European si a transmis ca se opune unui eventual Grexit. Dupa ce a terminat alocutiunea, cativa europarlamentari au observat ca acesta avea ochii atintiti in telefon, asa ca a fost acuzat ca nu e atent la dezbatere.

Vizibil frustrat, presedintele CE a dat o replica oarecum neasteptata: "Nu mai spuneti despre mine ca ma uit tot timpul in telefon. Vorbesc prin mesaje cu Alexis Tsipras (premierul elen - n.red.). Imi fac meseria", a transmis Juncker, potrivit The Guardian.

Politica se face pe Facebook si Twitter?

In timpul crizelor anterioare, liderii europeni desfasurau negocieri de acest gen in secret. Deciziile lor erau dezvaluite la final, pe surse, prin intermediul conferintelor de presa sau prin comunicate. De exemplu, discutiile legate de perioada de cumpana din anii '70 au fost facute publice abia dupa cativa ani dupa ce au avut loc, intr-o carte scrisa de Tony Benn, fost ministru britanic.

Nici vorba de asa ceva in prezent. Criza din Grecia a fost traita intens, minut cu minut, tweet dupa tweet, like dupa like. Prin intermediul retelelor au fost transmise informatii in timp real, dar ele au influentat si negocierile, avand in vedere ca multe pozitii oficiale au fost postate pe aceste site-uri.

Viitorul Greciei, pe masa negocierilor: Tara poate evita iesirea din zona euro. Au inceput sa apara si banii

Si in Romania se face politica pe Facebook si Twitter, cel putin la nivel declarativ. Presedintele Klaus Iohannis a fost primul politician european care a primit peste un milion de like-uri pe reteaua lui Mark Zuckerberg, iar alegerile au fost castigate dupa mobilizari si discutii aprinse in mediul virtual.

Performanta pentru Klaus Iohannis: Cum i-a depasit pe Merkel, Hollande sau Joe Biden

Atat seful statului, cat si premierul Victor Ponta posteaza aproape zilnic pe retelele sociale, fie declaratii sau decizii politice, fie reactii "la cald" despre evenimentele la zi.

Pentru a vedea modul in care aceste unelte pot fi folosite in mod corect si util de politicieni, Ziare.com a stat de vorba cu Raluca Duta si cu Andrei Mehedintu, Chief of the Bridge, respectiv Media Associate la agentia de relatii publice Golin Romania.

Citeste mai jos interviul integral:

In timpul negocierilor legate de criza din Grecia, politicienii europeni au cam uitat de canalele traditionale de comunicare (comunicate de presa, conferinte etc.) si si-au exprimat parerile pe Facebook si Twitter. Ce rol are social media in acest joc politic?

Cu siguranta rolul social media in comunicarea politica este tot mai important, iar modul in care criza din Grecia a fost reflectata este un indicator evident. In primul rand, social media ofera politicienilor un canal de comunicare directa cu publicul si - de ce nu? - cu presa, o cale prin care mesajele lor ajung in timp real catre public si de unde informatiile pot fi share-uite, retweet-uite si preluate.

La nivel general, social media devine si un instrument de presiune publica pe care politicienii il folosesc in negocieri. In cazul Greciei, unde tinerii reprezinta una din categoriile sociale puternic afectata de criza, utilizarea social media a avut ca scop atragerea simpatiei pentru una sau cealalta tabara.

Care sunt consecintele faptului ca rezultatul negocierilor, concluziile si opiniile sunt transmise si citite in intreaga lume in timp real?

Vorbim de un nivel de informare mult mai mare al publicului. Informatii care pana acum nu ajungeau in sfera publica sunt dezbatute deschis - practic, in social media, fiecare utilizator care urmareste un politician isi poate "scrie" propriile "articole" prin share-urile si comentariile date la aceste postari. Fiecare utilizator in parte devine un formator de opinie pentru grupurile de followeri sau de prieteni de pe Facebook sau Twitter.

Aufgrund massiver technischer Probleme mussten wir den fur heute angekundigten Chat abbrechen. Wir holen ihn so schnell wie moglich nach.

- Sigmar Gabriel (@sigmargabriel) 29 octombrie 2013

Exista insa avantaje si dezavantaje: publicul simte ca este mult mai implicat in procesul de luare a deciziilor si ca opinia generala ajunge sa fie cunoscuta politicienilor. In acelasi timp, publicul este subiectiv si contextualizeaza mesajele. Mai mult, acestia au partial sau deloc expertiza si privirea de ansamblu pentru a putea formula opinii valide si riscul de populism este unul mare.

Credeti ca Twitter si alte retele sociale au influentat negocierile politice pe tema Greciei (si nu numai)? A fost mai mult decat un simplu canal de comunicare?

In cazul Greciei, presiunea publica creata de social media a facut ca negocierile sa fie mult mai intense si i-a obligat pe politicieni sa gaseasca mult mai repede o solutie. Totusi, discutiile din social media i-au ajutat pe politicieni pentru ca au putut testa/vedea mult mai usor care este starea de spirit si care este opinia publicului in legatura cu diferitele propuneri aflate pe masa negocierilor.

The #EuroSummit on #Greece has just started. pic.twitter.com/X115x0qc2l

- Donald Tusk (@eucopresident) 12 iulie 2015

In acelasi timp, social media e una din rotitele procesului de comunicare din timpul crizei din Grecia, un canal si de dialog intre politicieni si cetateni, insa cu siguranta nu este singurul care a ajutat in luarea deciziilor.

Cat de atenti trebuie sa fie politicienii in legatura cu ce posteaza pe retelele sociale? Cum pot fi folosite aceste canale?

Activitatea politicienilor in social media reprezinta un element de identificare, iar modalitatea in care acestia se comporta in acest spatiu influenteaza perceptia opiniei publice. Cazuri in care o activitate din social media nu a fost in concordanta cu statutul public au dus la serioase probleme de imagine, ajungandu-se uneori chiar la parasirea unor functii de rang inalt.

Cu siguranta si activitatea politicienilor din social media e atent supervizata si respecta o strategie generala de comunicare, doar ca aici stilul comunicarii este mai empatic cu publicul.

Puteti face o comparatie intre cat de transparente sunt negocierile politice acum via Twitter si Facebook si cele din urma, despre care aflam detalii doar dupa cativa ani (sau deloc)?

In mod cert, social media influenteaza modalitatea in care negocierile sunt purtate (atunci cand subiectul acestora este cunoscut de public). Asadar, nivelul transparentei este unul mult mai ridicat, dar nu trebuie sa ne lasam purtati de val, folosirea social media pentru a forta o directie sau alta a unor negocieri nu este ceva de dorit, aceste canale ar trebui folosite mai degraba pentru informarea publicului si pentru deschiderea dialogului cu acesta.

In fond, negocierile sunt purtate intre experti, iar discutiile ar trebui sa se bazeze intotdeauna pe argumente solide. In situatii de genul acesta, social media are rolul de a le oferi politicienilor posibilitatea de a vedea in timp real ce intelege publicul din mesajele primite si le ofera posibilitatea de a corecta situatii in care mesajele nu sunt poate intelese complet.

Social media are si un alt fel de putere: a devenit un loc unde se organizeaza proteste si alte manifestatii. Ce consecinte are acest lucru?

Manifestatiile si protestele din social media au o valoare scazuta, atat timp cat ele raman in sfera online. Raportat la numarul de cauze care sunt discutate zilnic in aceasta sfera, sunt putine datile in care mobilizarea din online a avut efecte in offline. Puterea mobilizarii pe care online-ul o poate avea asupra offline-ului a fost insa clar demonstrata de rezultatul alegerilor prezidentiale din noiembrie 2014 in Romania.

Proteste de solidaritate cu "cozile umilintei" - Mobilizarea Facebook a scos mii de romani in strada

Si politicienii romani scriu adesea pe Facebook. Unii vad acest canal de comunicare ca unul informal. In zilele noastre, mai e normal ca informatiile esentiale sa fie transmise prin comunicate de presa sau conferinte?

Generatia Facebook taxeaza politicienii. Diferenta intre "vorbim" si "ne facem ca vorbim" - Interviu

Normalitatea se schimba si ce se intampla in prezent este o multiplicare fireasca a canalelor de comunicare, care au devenit mai fluide, asa ca vorbim despre informatie in sens larg, indiferent ca e informala sau formala, distribuita catre presa sau social media.

Social media e o putere noua. Cum ar trebui folosita de politicienii romani?

Social media ar trebui utilizata de catre politicieni intens, atent, coerent. Utilitatea ei este incontestabila, dar integrarea in comunicarea in ansamblu ar trebui facuta cu ajutorul unor profesionisti, pentru ca s-au vazut multe situatii recente in care politicienii au fost afectati grav de gafe de limbaj sau de abordare in social media.

Samsung Galaxy S24 FE: smartphone-ul de buget al companiei. Cu ce specificații vine

Conform informațiilor recente venite din rândul furnizorilor de componente, Samsung are în plan să grăbească lansarea noului model Galaxy S24 FE. Mișcarea vine în urma performanței...

Concedierile de la Tesla lovesc din plin singura sa fabrică din Europa. Peste o treime din angajați ar urma să rămână fără slujbă

Tesla, cel mai mare producător auto în funcţie de capitalizarea bursieră, va concedia până la 3.000 de angajaţi la singura sa fabrică din Europa, Grunheide, lângă Berlin, după ce a...