Tehnologia biometrica: Romania se pregateste pentru buletinele cu cip. In ce tari exista deja

Puternic combatute de activistii pentru respectarea dreptului la viata privata si a libertatilor civile, cartile de identitate biometrice au devenit in ultimii ani o realitate in tot mai multe tari de pe toata suprafata globului.

Si romanii vor putea alege intre buletinele obisnuite si buletinele cu cip, pe care vor fi stocate informatii precum prenumele parintilor, dar si date biometrice ca imaginea faciala si amprentele. Potrivit autoritatilor, noile buletine includ masuri avansate de protectie in cazul tentativelor de duplicare sau de alterale a datelor cu caracter personal.

Buletinele cu cip, de la 1 aprilie - ce date vor stoca

Documentul va reda in continuare numele si prenumele, sexul, cetatenia, data si locul nasterii, semnatura, fotografia, codul numeric personal si adresa.

Pro si contra buletine biometrice

Sintetizand, principalele argumente aduse de reprezentantii celor doua parti implicate in dezbaterea cu privire la tehnologia biometrica de identificare, extrase din PaymentsJournal, sunt urmatoarele:

• Pro: cardurile ofera numeroase oportunitati dincolo de scopul de identificare, in domeniu platilor si al imbunatatirii eficientei guvernamentale. De exemplu, in Portugalia, cartea de identitate cu cip preia functiile a altor cinci carduri emise de guvern - vechea carte de identitate, cartea de alegator si instrumentele folosite pentru plata taxelor, in domeniul securitatii sociale si in cel al serviciilor sociale.

• Contra: datele personale critice pot fi prea usor furate si, de asemenea, aceasta tehnologie ofera guvernului mai multe informatii despre cetatenii sai decat este nevoie.

Adoptarea noii tehnologii de identificare s-a realizat diferit in Europa. In timp ce tari ca Danemarca si Irlanda au respins pur si simplu ideea, alte tari au impus-o ca obligatorie. Cele mai multe insa le dau cetatenilor posibilitatea de a alege. In unele cazuri, ideea a fost abandonata ca urmare a opozitiei intampinate.

In martie 2013, Adunarea Nationala a Frantei a adoptat o lege care propunea crearea unui buletin biometric pentru cetatenii francezi, in scopul combaterii furtului de identitate.

Cardurile urmau sa includa informatii personale precum amprenta, fotografia, inaltimea si culoarea ochilor. In aceeasi luna, Curtea Constitutionala a Frantei a decis ca legea este neconstitutionala, potrivit Le Monde.

Guvernul Laburist al Marii Britanii a lansat in 2009 un proiect privind emiterea de carti de identitate biometrice, folosind o baza cu datele a 15.000 de voluntari.

Sursa: The Guardian

In urmatorul an, noul guvern condus de David Cameron a considerat ca un astfel de proiect este prea scump si incalca, in plus, libertatile civile, astfel incat a dispus anularea lui.

Cameron a criticat administratia anterioara pentru politicile abuzive privind administrarea datelor personale ale cetatenilor.

Noul guvern nu a considerat ca este necesar sa ii despagubeasca pe voluntarii care au platit cate 30 de lire sterline pentru buletinul biometric, a notat BBC.

Din noiembrie 2010, Germania emite carti de identitate cu cip RFID (identificare pe baza de frecventa radio). Datele continute de acesta sunt numele si data nasterii, fotografia si, la cererea posesorului, amprentele.

Sursa: Wikipedia

Germanii pot utiliza buletinele electronice si pentru se autentifica pe Internet - atunci cand este necesar pentru verificarea varstei sau pentru a aplica la diverse programe guvernamentale. Pe cip poate fi retinuta si semnatura electronica, furnizata de o companie privata.

Albania a introdus buletinele biometrice inca din ianuarie 2009. Pe cip sunt stocate informatii precum amprentele posesorului, informatii generale si o fotografie digitala.

Sursa: Wikipedia

Cetatenii platesc o taxa de aproximativ zece euro pentru emiterea buletinului. Cartea de identitate este obligatorie pentru persoanle de peste 16 ani, potrivit Wikipedia.

Pionerii

Belgia este una dintre primele tari europene care a introdus buletinul electronic, in 2004, devenit obligatoriu din 2009. In Belgia, fiecare cetatean poate verifica online ce informatii detine guvernul despre el, potrivit MyEurop.info.

Estonia, pioner in tehnologie, a adoptat acest sistem inca din 2002. In primavara anului 2012, aproape 90% din populatie (1 milion de oameni) foloseau buletinul biometric. Din 2012, si letonienii au putut sa treaca la noul buletin in schimbul unei taxe de 10 euro.

Buletinele electronice pot fi utilizate pentu plata online a taxelor sau pentru a vota online.

In Finlanda, buletinele biometrice au fost introduse in 1999, insa proiectul nu s-a dovedit unul de succes. Zece ani mai tarziu s-a propus chiar anularea acestora, deoarece doar 300.000 de oameni (din cei 5 milioane de locuitori ai Finlandei) au adoptat aceste documente. O situatie similara a avut loc si in Suedia.

Buletinele biometrice in lume

Buletinele biometrice sunt larg raspandite in Africa, fiind folosite in tari precum Africa de Sud, Zimbabwe, Nigeria, Mauritius si Gambia.

De asemenea, India si-a propus sa creeze cea mai mare baza de date biometrice din lume. Denumit Aadhaar, proiectul sau a fost lansat in 2010.

De atunci si pana in aprilie 2013, peste 300 de milioane de indieni au primit un cod numeric personal asociat cu 12 indici biometrici ce constau in amprente si scanari ale irisului. Obiectivul final al proiectului este sa includa intreaga populatie de 1,2 miliarde de oameni a Indiei, potrivit Bloomberg.

Petrom va testa la Petrobrazi o instalație de captare și utilizare a carbonului. Care sunt mizele pentru reducerea emisiilor de carbon

OMV Petrom va testa la rafinăria Petrobrazi o nouă tehnologie de captare și utilizare a carbonului, începând cu luna iunie, arată un comunicat de presă al companiei. Testele sunt parte...

Parlamentul depășește scandalul de luni. Cine sunt noii membri ai Consiliului Concurenței

Ședința de luni din plenul reunit al Parlamentului României, care avea ca obiect numirea noilor membri ai Consiliului Concurenței, a fost una tensionată. Două partide au absentat de la vot,...