E regretabil ca Juncker nu a mentionat ca Romania nu e stat Schengen - Interviu

Vineri, 11 Septembrie 2015, ora 09:50
9323 citiri
E regretabil ca Juncker nu a mentionat ca Romania nu e stat Schengen - Interviu
Foto: site oficial Andi Cristea

Criza de solidaritate se afla in interiorul Uniunii Europene, intre europeni. Acesta ar putea fi insa un bun prilej ca romanii - demonizati mereu de vestici - sa invete din aceasta lectie si sa fie toleranti cu imigrantii, este de parere presedintele Delegatiei cu Republica Moldova din Parlamentul European, Andi Cristea.

Corespondenta Ziare.com la Bruxelles, Dana Cotoara, l-a intrebat pe eurodeputatul PSD despre discursul lui Jean Claude Juncker referitor la starea UE, despre criza politica, economica si sociala din Republica Moldova, dar si despre activitatea sa in Parlamentul European.

Referitor la problema imigrantilor, europarlamentarul roman i-a reprosat sefului Comisiei Europene ca nu s-a referit nici macar o secunda la situatia Romaniei, care nu este stat membru Schengen.

In discursul despre starea UE, presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker, a vorbit despre legalizarea migratiei, pentru ca, spunea el, Europa imbatraneste si este in declin demografic. Mai vorbea despre un fond de sprijin de 1,8 miliarde pentru a lupta impotriva cauzelor care duc la stramutarea populatiei din Africa si Orient. Sunt acestea masurile juste si, daca da, sunt si suficiente?

Presedintele Juncker a avut un discurs corect politic referitor la criza refugiatilor si valul de imigratie. In ceea ce priveste suficienta sau eficienta, asta ramane de vazut, nu cred ca acest lucru se poate spune acum, ci pe masura ce testam masurile cu pricina.

In luna iulie, dupa patru luni de discutii, ministrii de Justitie si Afaceri Interne din statele membre in Consiliu nu au reusit sa ajunga la un rezultat privind relocarea a 40.000 de imigranti. Lunea viitoare se vor intalni in acelasi format si vor discuta cum fac cu inca 120.000, adica in total 160.000. Sa vedem daca dau rezultate!

Sunt insa de acord cu faptul ca trebuie tratate cauzele pentru a indeparta efectele. Cred ca reactionam emotional, fie ca vrem sau nu, si ca e bine sa aducem la masa si ratiune, dincolo de speranta si mai ales temeri. Spun asta vazand argumentele vehiculate inclusiv in spatiul public romanesc.

E important sa nu uitam, ca romani, ca noi am fost demonizati pe nedrept in ultimii ani si sa nu ne grabim cu concluziile negative in ceea ce priveste valul de refugiati.

Juncker facea un apel la solidaritate, la corectitudine din partea Europei si a statelor membre UE. Total de acord cu domnia sa, solidaritatea si corectitudinea, inainte sa fie intre europeni si refugiati, trebuie sa fie intre europeni. Chiar daca unii au avut norocul sa se nasca in vest, sub soarele european, iar altii, precum romanii, au avut nesansa istorica sa traiasca 50 de ani de partea intunecata a Cortinei de Fier, ca membri ai UE suntem egali si in indatoriri si in drepturi.

E regretabil ca in discursul sau despre starea uniunii, nu a gasit in 80 de minute timpul sa mentioneze macar situatia particulara a Romaniei si Bulgariei vizavi de Schengen.

Romania securizeaza corespunzator granita Uniunii Europene, rapoartele Frontex demonstreaza acest lucru, 95% din imigratia ilegala are loc prin sudul Europei. De patru ani de zile suntem tinuti la usa de tari precum Olanda, din ratiuni pur economice, imbracate in staniolul MCV. Asta nu e solidaritate. Este o criza de solidaritate in interiorul Uniunii Europene, intre europeni.

Faceti parte din partidul aflat la guvernare, unde se gaseste Romania in toata aceasta dezbatere despre imigratie?

Pozitia noastra a fost concordanta la nivel de premier si de presedinte. Cred ca suntem moderati: primim, dar nu fara limita, ci in baza resurselor existente. Daca se suplimenteaza resursele, cred ca putem contribui si noi mai mult la efortul comun european.

In acelasi timp, insa, cred ca e important ce semnale transmitem romanilor. Ca om politic de stanga, progresist, le spun cu aceasta ocazie: nu va lasati prada temerilor, sa nu permitem ca fricile sa ne domine, avem servicii de informatii profesioniste, au reusit sa ne tina la adapost de tragedii. Sa nu uitam ca nu Romania este principala atractie pentru acesti oameni amarati, veniti ca urmare a urgiei din tarile lor, ci tarile mai prospere din UE.

Zilele trecute presa europeana scria ca Romania conditioneaza primirea de imigranti cu intrarea imediata in Spatiul Schengen, interpretand declaratiile premierului Ponta. Cum se vede de la Strasbourg aceasta situatie? Ati avut reactii pe marginea chestiunii?

Argumentele noastre sunt valide: din ratiuni politice, si nu tehnice, Romania a fost tinuta in afara zonei Schengen, iar acum este nevoie de bunavointa noastra intr-un dosar in care colegii nostri est-europeni sunt reticenti. E bine sa ne maximizam potentialul de negociere, actuala criza poate fi si o oportunitate strategica pentru noi, daca "jucam" bine. In rest, la capitolul reactii, discutiile dintre colegi europeni sunt mereu civilizate si bazate pe argumente.

Mutand punctul de greutate pe Moldova, vedeta absoluta in ultimii ani pentru ceea ce inseamna un parcurs de succes catre criteriile europene, se zbate acum intr-o profunda criza politica si economica. Cum caracterizati acum situatia de la Chisinau?

Asa este, Republica Moldova a fost o tara campioana in cadrul Parteneriatului Estic, pana anul trecut cel putin, cand a cazut prizoniera politicului, iar furtul celebrului miliard de dolari nu mai lasa loc de comentarii. Asta a dezamagit enorm cetatenii si a afectat imaginea externa.

Eu sunt optimist ca, dupa luni de bajbait guvernamental, s-a constientizat nevoia continuarii accelerate a reformelor. Acum insa e momentul realismului la Chisinau: daca se face treaba, mai exista o sansa de recredibilizare a Republicii Moldova, daca nu, in lipsa increderii, vor fi consecinte financiare precum si de avans pe drumul european. E un moment zero pentru clasa politica de la Chisinau.

A lipsit responsabilitatea si posibilele consecinte pot fi greu de cuantificat.

Protestul recent al oamenilor de peste Prut este de inteles, existe nemultumire si frustrare legitima ca lucrurile nu se misca, ca Justitia nu functioneaza cum ar trebui. Atentie sporita, insa, Republica Moldova are nevoie de evolutie, nu de revolutie, nu pot sa nu remarc ca unele solicitari ale oamenilor din strada sunt similare cu ce isi doresc acei politicieni care sunt vectori ai Federatiei Ruse.

Sa ne gandim cum ar arata Republica Moldova maine, aruncata in aer de alegeri anticipate, de demisia presedintelui, intr-un moment in care e nevoie de un acord cu FMI. In al doisprezecelea ceas, fortele politice care se denumesc pro-europene trebuie sa dea dovada de responsabilitate si serozitate.

Cum vedeti iesirea din criza moldoveana si ce pot face UE si Romania, pe fondul inghetarii asistentei europene pentru Chisinau si cu oamenii demonstrand in strada?

Vad iesirea doar printr-un set credibil de masuri care sa castige timp si rabdare pentru actualul guvern. Masuri anuntate din timp, inclusiv cu plan de implementare, cu impact asupra Justitiei, economiei, politicului: altfel nu va fi recastigata increderea oamenilor si nemultumirea se va acumula. In primul rand, cred insa ca Justitia trebuie sa pedepseasca vinovatii de furtul miliardului, e o chestiune fundamentala, care are inclusiv impact bugetar.

Se afirma in presa moldoveana ca autoritatile de la Chisinau sunt prea tolerante cu regimul separatist de la Tiraspol. Care ar fi abordarea corecta in raportul de forte cu Transnistria?

Cred ca negocierile aflate in curs si continuarea existentei institutiei vicepremierului reintegrarii sunt chestiuni incurajatoare. Situatia din Ucraina, cu toate consecintele ei securitare dar si in materie de transport, incalzeste situatia din Transnistria si Chisinaul imi pare a avea o marja mai mare de negociere.

Federatia Rusa nu mai pompeaza bani in Transnistria, se acumuleaza presiune. Nu cred insa ca autoritatile de la Chisinau pot fi prea dure cu Tiraspolul, ar putea fi de altfel contraproductiv. Chestiunea transnistreana e complexa, nu depinde doar de ce face Chisinaul.

Dupa un an de mandat, pe una dintre pozitiile de conducere din Parlamentul European, care este cea mai mare dezamagire a dvs? Ce nu ati reusit sa realizati din lista de prioritati pe care v-ati trasat-o la inceput de drum?

Ca om politic iti doresti adesea sa fii mai transant in mesajele publice, insa nu trebuie sa uit ca am palaria institutionala ca presedinte al Delegatiei Parlamentului European. Folosesc toate instrumentele diplomatiei parlamentare - vizite de informare ale jurnalistilor de la Chisinau la Parlamentul European, evenimente de promovare a produselor traditionale de peste Prut la Bruxelles, intalniri ale presedintilor consiliilor raionale cu oficiali europeni, cu presedinte Comitetului Regiunilor sau cu experti din Comisia Europeana care le prezinta liniile de finantare disponibile pentru care pot aplica etc.

Sunt un avocat corect al Republicii Moldova si am datoria ca acest dosar sa se afle in topul prioritatilor Parlamentului European in materie de politica externa. De altfel, ca raportor din partea grupului meu politic, am reusit ca in dosarul revizuirii politicii europene de vecinatate, pozitia Parlamentul European sa fie una foarte ambitioasa in legatura cu perspectiva europeana a Republicii Moldova sau cu combaterea propagandei antieuropene. Reformele, insa, sunt sarcina lor. Cea mai buna carte de vizita sunt faptele.

Daca ar fi sa faceti un bilant, care ar fi cele mai vulnerabile probleme cu care se confrunta Romania acum din perspectiva europeana?

As spune imaginea noastra. Pe fond, nu stam atat de rau, dimpotriva: economia ne plaseaza pozitiv pe toate radarele, inclusiv in materie investitionala. Cred ca ar trebui sa fie un proiect cheie de tara: imbunatatirea, prin educatie in materie de politica europeana, a clasei noastre politice, pentru a fi perfect integrati in spatiul euro-atlantic. Mi-ar placea sa vad mai multi romani la Davos, la conferinta de securitate de la Munchen, la Chatham House, la Institutul Francez de Relatii Internationale sau la Consiliul Atlantic al SUA.

Cu oameni foarte bine pregatiti si fapte pozitive, imaginea noastra se va ameliora. Si mai cred ca oamenii politici trebuie sa aiba o specializare pentru a aduce valoare adaugata in acel domeniu. Parca prea multi ne pricepem la toate.

Ca fiecare stat membru al UE, avem dezbaterile noastre din politica interna, intre partide, e firesc, dar sunt momente cand unii alesi ai nostri nu inteleg ca exportul de scandal la Bruxelles, Strasbourg, sau in varii capitale euro-atlantice, ne face rau. Nu e amuzant nici macar pentru ceilalti colegi din Parlamentul European, caci sunt mult mai interesati de ceea ce avem de spus in materie de politici europene, decat de faptul ca iar ne plangem unii de altii.

Conspirația „George Soroș”, din nou în România, în plin an electoral. Reacția nervoasă a lui Cioloș, întrebat dacă miliardarul se află în spatele partidului său
Conspirația „George Soroș”, din nou în România, în plin an electoral. Reacția nervoasă a lui Cioloș, întrebat dacă miliardarul se află în spatele partidului său
Europarlamentarul REPER Dacian Cioloş a declarat la Iaşi, după ce a fost întrebat de un bărbat dacă în spatele partidului din care face parte se află George Soros, că nu s-a întâlnit...
Guvernul modifică plafoanele la energie, „în favoarea consumatorilor”. Până când se prelungește măsura
Guvernul modifică plafoanele la energie, „în favoarea consumatorilor”. Până când se prelungește măsura
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 28 martie, că Guvernul le-a promis românilor că menţinem plafonarea preţurilor la energie şi gaze până în primăvara lui 2025 iar astăzi, în...
#Andi Cristea imigranti, #criza imigrantilor Europa Romania , #Europa