Ruta balcanica: Noi cai, violente si victime

Luni, 15 Aprilie 2019, ora 14:45
4956 citiri
Ruta balcanica: Noi cai, violente si victime
Foto: Arhiva Ziare.com/Anca Magurean

Ciocnirile dintre refugiatii care incearca sa ajunga din Grecia in Europa Centrala si politie au readus problema migratiei in atentia publica.

Deutsche Welle a analizat situatia de-a lungul asa-numitei "rute balcanice".

La inceputul lunii aprilie, in apropiere de Salonic, fortele de ordine elene au fost nevoite sa recurga la gaze lacrimogene pentru a-i impiedica pe refugiati sa treaca granita spre Macedonia de Nord. Migrantii sperau sa ajunga astfel in Europa Centrala si de Vest.

Tentativa lor a fost determinata de o serie de stiri false, raspandite pe retelele de socializare, potrivit carora frontierele spre Macedonia de Nord si Albania ar fi deschise. Aproximativ 2.000 de persoane au dat crezare zvonurilor, pornind spre granitele din nordul Greciei. Dupa trei zile, si ultimii migranti au abandonat demersul si au revenit in centrele de refugiati.

Multi dintre cei 70.000 de migranti care se afla in Grecia si in Balcanii de Vest vor sa-si continue drumul spre nord, dar se afla in fata a numeroase obstacole. Deja cu ani in urma, Macedonia de Nord si Ungaria au ridicat garduri din sarma ghimpata la frontierele sudice pentru a stopa calea refugiatilor.

Si Bulgaria a luat masuri drastice contra refugiatilor, dupa cum se stie. Organizatii umanitare si Comisia Europeana acuza Sofia de incalcari grave ale drepturilor omului. Toate acestea au avut drept urmare formarea unei rute alternative la cea "balcanica", folosita pana acum.

Grecia

Punctul de pornire a refugiatilor este pe mai departe Grecia. Potrivit Organizatiei Internationale pentru Migratie a ONU (IOM), in Grecia s-ar afla in jur de 60.000 de refugiati, cazati in centre si locuinte speciale.

Organizatiile umanitare critica adesea conditiile de cazare din aceste centre aflate pe insulele elene din apropierea coastei turcesti. Spatiul aflat la dispozitie, subliniaza acestea, este prea mic, iar accesul la apa si toalete curate lasa de dorit.

De la incheierea acordului dintre UE si Turcia, in primavara anului 2016, privind mai buna supraveghere a frontierelor maritime, mult mai putini refugiati au reusit sa ajunga in Grecia prin estul Mediteranei.

Anul trecut, anunta Frontex, agentia europeana de protectia frontierelor, au reusit totusi sa ajunga in Grecia 34.000 de refugiati. Iar in acest an, potrivit IOM, cifra migrantilor a ajuns deja la 5.600.

Odata cu incalzirea vremii, se asteapta ca numarul persoanelor care iau calea riscanta a traversarii Mediteranei sa creasca. In 2018, in aceasta tentativa si-au pierdut viata 174 de oameni. Si in acest an s-au inregistrat deja peste zece morti. Chiar la inceputul lui aprilie au fost descoperite pe tarmul insulei elene Rodos trei cadavre.

Bosnia-Hertegovina

Deoarece migrantii fara viza de intrare nu mai pot trece granitele dintre Grecia si Macedonia de Nord si dintre Serbia si Ungaria, a luat nastere o ruta alternativa prin Albania si Bosnia-Hertegovina spre Croatia.

In statele din Balcanii de Vest se afla aproximativ 10.000 de refugiati, dintre care in jur de 4.000 in Bosnia, dupa cum releva un raport IOM. E o dovada a faptului ca ruta refugiatilor s-a modificat inspre nord.

Guvernul bosniac se asteapta la o crestere in continuare a numarului de refugiati care treverseaza teritoriul sau in drum spre spatiul UE.

Ministrul bosniac pentru Securitate, Dragan Mektic, a deplans intr-un interviu acordat agentiei de stiri AFP "escaladarea problemei migratiei". Anul trecut, Uniunea Europeana a pus la dispozitia Bosniei aproximativ noua milioane de euro pentru cazarea refugiatilor. Frontiera care desparte Bosnia de Croatia e lunga si partial muntoasa.

Amnesty International critica modul dur in care politia de frontiera croata ii trateaza pe refugiati. Acestia ar fi trimisi inapoi in Bosnia, fara a li se acorda posibilitatea de a depune o cerere de azil. "Multi au relatat ca au fost batuti, intimidati si ca li s-au furat documentele de calatorie si telefoanele mobile", s-a mentionat intr-un raport publicat in luna martie. Si Croatia a respins anterior astfel de acuzatii.

Albania

In drumul migrantilor din Grecia spre Bosnia se afla Albania, unul din cele mai sarace state europene. An de an, aproximativ 20.000 de albanezi depun cerere de azil in Uniunea Europeana. De cand s-a conturat ruta alternativa a refugiatilor, politia albaneza si-a intensificat masurile de arestare a refugiatilor ilegali. In 2018 numarul acestora s-a ridicat, conform IOM, la 3.400 - spre deosebire de 750, in anul 2017.

Relatarile presei, potrivit carora in Albania ar urma sa fie infiintate centre pentru refugiatii salvati din apele Mediteranei, nu au fost confirmate.

In schimb, Tirana a ratificat la inceputul anului un acord cu agentia UE Frontex, care sa inlesneasca stoparea migrantilor ilegali la frontiera albano-elena. Un acord similar a fost incheiat de Frontex cu Muntenegru.

Macedonia de Nord si Bulgaria

De cand Macedonia de Nord si-a inchis, pentru migranti, granitele cu Grecia, in centrele de refugiati continua sa domneasca linistea, relateaza redactia macedoneana a DW. Potrivit IOM, in momentul de fata, in aceste centre se afla doar 35 de migranti.

Din cauza ciocnirilor dintre refugiati si politie in Grecia, Bulgaria si-a intensificat paza la frontiere, dupa cum a anuntat ministrul de Interne de la Sofia. Tratamentul dur aplicat migrantilor de catre autoritatile bulgare a avut efect: in 2015 si apoi 2016 au solicitat in Bulgaria azil cate aproximativ 20.000 de migranti. In 2018, numarul acesta s-a diminuat la 2.500, dupa cum informeaza agentia nationala pentru refugiati.

Doris Pundy

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Ce înseamnă noul pact european al migrației pentru România. „Nu cred că statul român va vrea să plătească”
Ce înseamnă noul pact european al migrației pentru România. „Nu cred că statul român va vrea să plătească”
Parlamentul European a aprobat la limită noile reguli europene privind migrația și azilul, miercuri, 10 aprilie. Printre criticile aduse de organizațiile care se ocupă de drepturile...
Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024
Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024
Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...
#migranti ruta balcanica, #Migranti Europa , #Europa