Schengen ramane in trecut - Visul unei Europe fara granite se spulbera?

Daca treci dinspre Germania in Luxemburg peste raul Moselle, faci stanga si in 300 de metri inainte te afli in Franta. Trei tari in trei minute, fara niciun politist.

In 1985, ministrii din cinci tari s-au intalnit aici pentru a lansa un curajos experiment in ceea ce priveste calatoriile libere peste granite. Masinile si camioanele care aveau un abtibild verde pe parbriz puteau calatori nestingherite in cinci tari - primele trei, plus Belgia si Olanda.

Zona unde se putea calatori fara pasaport s-a tot extins in inima Europei si satucul unde s-a pus baza acestei initiative a devenit recunoscut drept locul de nastere a acordului Schengen, care cuprinde acum 26 de tari.

Intr-un moment in care noul nationalism european, cu gardurile sale de sarma ghimpata si reluarea controalelor la granita, cu imigratia in masa si terorismul local, cu teama si nesiguranta, idealismul unei Europe fara granite pare demodat, scrie, intr-un amplu comentariu, The Guardian.

Criza imigrantilor provoaca reactii in lant: Noi controale la frontiera cu Germania

De-a lungul si latului Europei, scrie sursa citata, sustinatorii societatilor nationale inchise castiga teren in defavoarea celor care favorizeaza regimurile deschise, liberale. Muzeul din Schengen pare a surprinde acest fapt: este o expozitie dedicata unei curiozitati istorice cu viata scurta, unui sistem provizoriu care a cedat si s-a dizolvat sub presiunea populismului intern si presiunilor externe.

Nicolas Sarkozy, fost presedinte al Frantei si prezidentiabil la alegerile din 2017, a proclamat deja ca "Schengen este mort". Pentru Mark Rutte, premierul olandez, e mai potrivita comparatia cu declinul si caderea Imperiului Roman: "Marile imperii se prabusesc daca nu sunt aparate granitele externe".

Acest gen de discurs este considerat ieftin si iresponsabil la Bruxelles, unde legislatorii acuza liderii nationali ca si-au insusit limbajul incendiar al politicienilor de extrema dreapta pentru a-si spori baza electorala.

Criza imigrantilor: Galceava intre doua tari bogate din UE dupa o decizie costisitoare

"Acesta este principalul subiect de zilele acestea - ca Schengen este mort (...) E trist sa vezi ca Europa se panicheaza in fata a 700.000 de refugiati. Este un semn de slabiciune", spune sefa diplomatiei europene, Federica Mogherini.

"Problema Schengen e diferita pentru ca tentatia de a-l pune sub semnul intrebarii vine din interior. Mai intai a fost vorba de refugiati, apoi de terorism. Dar ce are de-a face Schengen cu terorismul? Nimic. In mecanismele sale exista tot ce avem nevoie ca sa facem fata acestor amenintari", explica diplomata.

La Bruxelles se crede ca liderii nationali din Europa nu au vointa politica de a intari si sustine sistemul Schengen aflat in criza, intrucat sunt mai concentrati pe cucerirea votantilor prin ignorarea liberei circulatii si gasirea de solutii nationale.

Criza imigrantilor: Masura radicala a Norvegiei care vizeaza in special Suedia vecina

"Controalele la granitele interne vor fi un cosmar. Dar sunt idei despre cum trebuie redefinit Spatiul Schengen. E vorba de recapatarea controlului la granitele Greciei. Dca nu se intampla asta, unii spun ca Schengen se poate prabusi complet", admite un ambasador al unei mari tari UE la Bruxelles.

Cum sute de mii de oameni au patruns in Grecia dinspre Turcia in 2015, accentul cade pe fortarea Atenei sa intareasca controalele si sa cedeze agentiilor UE o parte a suveranitatii asupra granitelor, ceea ce inseamna un precedent de neconceput pentru nationalisti.

Insa granita Greciei cu Turcia este in principal maritima. Grecii nu vor sa convina asupra unor controale comune cu turcii si propunerea Comisiei Europene de a crea o politie speciala pentru frontierele europene, care sa treaca peste autoritatile nationale, este contestata.

Convingerea guvernelor europene ca sistemul Schengen este disfunctional inseamna ca tot mai multe dintre acestea recurg la actiuni nationale. Presedintele francez Francois Hollande a reluat controalele la granita dupa atacurile de la Paris si premierul Manuel Valls a anuntat ca tara nu va mai lua refugiati din cotele obligatorii impuse de UE.

Germania a restabilit controalele la granita, austriecii au ridicat un gard de sarma ghimpata la granita cu alt membru Schengen, Slovenia. Din Ungaria in Macedonia, Croatia si Slovenia, gardurile apar peste tot in centrul si estul Europei.

In nordul si estul Europei se desfasoara procese similare. Suedia, cea mai deschisa tara europeana pentru imigranti, a reluat controalele la granita cu Danemarca, tara care a reintrodus controalele la granita cu Germania. Si guvernul nou din Polonia a anuntat ca va prelua controlul deplin asupra granitelor sale.

Sentimentul anti-imigranti nu este nicaieri mai strident insa ca in Ungaria, Slovacia si Polonia. Cu toate acestea, tarilor in cauza le plac beneficiile aduse de zona Schengen. "Pentru unguri, Schengen e libertate", a spus liderul de la Budapesta, Viktor Orban.

In intreaga Europa, zona de libera circulatie a devenit parte a vietii de zi cu zi pentru multi - italienii, francezii si germanii fac naveta zilnic in Elvetia fara a le fi controlate pasapoartele. O situatie similara are loc intre Danemarca si Suedia. Dupa reintroducerea controalelor s-au format cozi lungi de cetateni frustrati de prelungirea navetei.

Eroziunea zonei Schengen vine cu costuri ridicate. Roger Weber, fost primar al satului Schengen din Luxemburg spune ca "impactul asupra economiei este urias. Este sinucigas, mai ales in momente ca acesta, cand perspectivele economice sunt slabe. Nu putem trai cu granitele inchise".

Si nici macar nu este sigur ca noul nationalism si proliferarea controalelor la granite vor stavili imigratia si combate problema terorismului domestic, in conditiile in care atacurile sunt comise invariabil de persoane cu pasapoarte UE.

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...