Singurii castigatori ai colapsului Schengen, teroristii si partidele populiste: Cum rezolvam criza refugiatilor

Valul fara precedent de refugiati care au dat navala in Europa a determinat cateva dintre statele membre UE sa isi inchida granitele. Trei atentate teroriste sangeroase care au avut loc in putin mai mult de un an au contribuit la sentimentul de neincredere.

Schengen, acordul din 1995 care a eliminat frontierele nationale in aproape toata Uniunea Europeana, nu a fost gandit pentru o astfel de criza, iar acum este pe punctul de a se destrama, scrie Camino Mortera-Martinez, cercetator la Centrul pentru Reforma Europeana, intr-un articol publicat pe site-ul The Telegraph.

Pe masura ce imigrantii din zone de conflict continua sa vina in Europa, creste riscul ca granitele nationale sa fie reinstaurate pe continent, asta daca UE nu reuseste sa gaseasca o solutie pe termen lung.

De ce ar conta inchiderea frontierelor? In primul rand, Schengen a ajutat mult economia Europei. Spatiul Schengen acopera 400 de milioane de oameni, iar abolirea controalelor la granite a sporit comertul intre tarile membre (toate statele UE, in afara de Marea Britanie, Irlanda, Romania, Bulgaria si Cipru, plus Elvetia, Norvegia si Islanda).

Sefa FMI avertizeaza: Criza refugiatilor compromite supravietuirea Schengen

De asemenea, colapsul Schengen ar provoca scaderea increderii cetatenilor in guvernele lor, ar da mai multa putere partidelor populiste si ar pune in pericol democratia care sta la baza libertatilor cetatenilor europeni.

Cele mai multe dintre statele membre UE vor sa salveze Schengen, insa nu e o misiune usoara. O solutie pe termen lung ar necesita reguli comune si institutii care sa gestioneze politicile de securitate si migrantie din spatiul Schengen.

Insa va fi nevoie de ani intregi pentru a negocia infiintarea acestor organisme si este putin probabil ca toata lumea sa fie de acord cu ele in atmosfera de panica ce guverneaza regiunea de ceva vreme.

Intre timp, UE ar trebui sa ia cateva masuri de urgenta ad-hoc. Ar fi indicat ca acestea sa se concentreze pe securizarea granitelor externe si sa proceseze mai rapid cererile de azil, arata Mortera-Martinez.

Asta le-ar permite tarilor sa ofere azil celor vulnerabili, in vreme ce persoanele care ar putea reprezenta o amenintare la adresa securitatii ar fi tinute departe. In cele din urma, UE ar trebui sa le asigure solicitantilor de azil rute legale si functionale pentru a circula prin Europa.

In esenta, Uniunea Europeana ar trebui sa faca patru lucruri:

1. Sa faca centrele de procesare din Grecia si Italia - asa-zisele "puncte fierbinti" - sa functioneze asa cum trebuie, prin furnizarea infrastructurii si resurselor necesare.

2. Sa se asigure ca toate statele UE primesc o cota corecta de refugiati. Cotele trebuie sa se bazeze pe mecanismul de relocare stabilit de Comisia Europeana in septembrie 2015, care ia in calcul cat de bogate si cat de populate sunt tarile membre. UE trebuie sa se asigure ca distributia refugiatilor se face intr-o maniera ordonata si ca acestia sunt verificati corespunzator inainte de a fi trimisi in alta parte.

UE a aprobat cotele obligatorii de refugiati: Ce va face Romania?

Cote obligatorii de refugiati - Primele reactii negative si amenintari cu Curtea Europeana de Justitie

3. Sa infiinteze centre de relocare operate de UE, nu doar in Turcia, ci si in alte tari precum Egipt, Iordania si Liban, aflate in apropiere de locurile de unde provin refugiatii. Spre deosebire de "punctele fierbinti", acestea ar trebui sa fie niste centre de prima sosire permanente, mai mari si mai bine organizate, pentru cei care fug din calea razboiului. Din aceste centre UE ar urma sa ii selecteze pe cei care au motive legitime sa aplice pentru statutul de refugiat in Europa. Insa taberele nu trebuie sa se transforme in centre de detentie: aplicatiile sa fie procesate cat de rapid posibil, iar solicitantii de azil care asteapta o decizie sa fie tinuti in conditii umane.

4. Sa trimita inapoi cat mai multe persoane cu cereri de azil refuzate, cu posibilitatea de a reaplica. Un sistem solid de "intoarcere" este crucial pentru buna functionare a mecanismului european de azil: prin deportarea celor care nu au niciun drept sa vina in Europa, statele membre se pot concentra pe cei care au intr-adevar nevoie de protectie.

Securizarea frontierelor externe

Insa gestionarea afluxului de imigranti, impartirea lor si, cand este cazul, intoarcerea in tarile din care provin este doar o parte a ecuatiei. Lipsa unor frontiere externe securizate le permite infractorilor, inclusiv jihadistilor, sa intre mai usor in Europa, sa se plimbe si sa paraseasca acest teritoriu pretinzand ca sunt refugiati, ceea ce ar contribui la erodarea increderii cetatenilor in sistemul Schengen.

Raport secret: Cel putin 90 de kamikaze au intrat in Europa cu fluxul de refugiati - asteapta ordine de atac

Terorist printre refugiati: Membru al Statului Islamic, arestat intr-o tabara din Germania

Pentru a combate aceasta amenintare, UE trebuie sa consolideze verificarile celor care intra in spatiul Schengen, pentru a nu permite accesul unor posibili teroristi. Una dintre prioritati este o mai buna utilizare a bazelor de date deja existente, cum ar fi Sistemul de Informatii Schengen - care contine detalii despre persoane cautate sau suspecte, precum si Eurodac, o baza de date care contine amprentele solicitantilor de azil.

Frontex, agentia UE care gestioneaza cooperarea dintre politiile nationale de frontiera, nu are acces la bazele de date de securitate si nici nu isi poate achizitiona propriile aparate de amprentare.

Verificarile de la granite se vor imbunatati doar atunci cand si daca va incepe sa opereze Politia Europeana de Frontiera, cu acces la bazele de date de securitate.

Adio, Schengen? Costuri colosale daca se revine la controlul la granite (Video)

In ciuda rezistentei din unele capitale europene, o adevarata forte europeana de frontiera ar ajuta UE sa isi fortifice granitele externe, pentru ca ar sprijini statele membre sa isi securizeze hotarele in vremuri de criza si ar reduce riscul ca teroristi sau alti infractori sa intre si sa iasa din spatiul Schengen.

Prabusirea Schengen ar avea doar doi castigatori: organizatiile teroriste si partidele populiste. Iar pierzatorii ar fi cetatenii europeni si afacerile, conchide autorul articolului.

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu partidul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...