Starea Uniunii: In cautarea solidaritatii pierdute

Hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg a fost, miercuri, 9 septembrie, scena pe care a evoluat Jean-Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene, care a prezentat pentru intaia oara in mandatul sau discursul anual despre starea Uniunii.

Daca ar fi sa cautam un motto pentru acest discurs, atunci am putea alege urmatoarea afirmatie: "...Uniunea noastra Europeana nu se afla intr-o stare buna. Nu este destula Europa in aceasta Uniune. Si nu este destula uniune in aceasta Uniune. Trebuie sa schimbam aceasta".

Intru totul de acord. Avem nevoie cu totii, cetatenii europeni, de o noua Europa si avem nevoie de aceasta noua Europa acum!

Ca un adept sincer si de multa vreme al unui viitor european care sa fie acela al unei uniuni politice, al unei Europe a solidaritatii, al unei Europe cu o singura viteza, nu cu mai multe cercuri concentrice de putere si privilegii, am ascultat cu satisfactie viziunea lui Jean-Claude Juncker, care prefigureaza o astfel de Europa. Vorbind despre Uniunea Economica si Monetara, despre viitorul Greciei, despre criza din Ucraina sau viitorul Marii Britanii inauntrul Uniunii si nu in afara acesteia, solidaritatea si unitatea sunt elemente ale raspunsului european la toate aceste provocari.

Cea mai recenta si mare provocare careia trebuie sa-i dam un raspuns acum este cea a crizei refugiatilor. Din punctul meu de vedere, criza refugiatilor este astazi un esec al Uniunii Europene in primul rand din cauza inexistentei unor mecanisme comunitare care sa reactioneze intr-o astfel de situatie nemaiintalnita. Ne aflam in faza de constructie a unui mecanism comunitar, iar disensiunile dintre statele membre sunt evidente la fiecare reuniune dedicata subiectului.

Raspunsul trebuie construit prin aplicarea metodei comunitare, bazandu-ne pe solidaritatea europeana si asumarea comuna a responsabilitatii, nu pe initiative separate ale fiecaruia dintre cele 28 de state membre. Avem nevoie de o politica comuna europeana in domeniul migratiei si al azilului, care sa devina functionala cat mai repede.

Raspunsul presupune numeroase masuri concrete care trebuie sa fie finantate corespunzator. Avem nevoie de finantare de urgenta pentru actiune imediata. Trebuie sa dezbatem in Parlamentul European, in procesul de adoptare a bugetului UE pe 2016, suplimentarea finantarii programelor si agentiilor europene cu atributii. Trebuie luate masuri eficiente direct in zonele de conflict, generatoare ale valurilor de refugiati. UE nu este si nu poate fi singura responsabila pentru aceste masuri, comunitatea internationala, in primul rand ONU, trebuie sa isi asume propriul rol.

Criza refugiatilor ne duce cu gandul mai ales la Africa si Orientul Mijlociu de unde provine majoritatea refugiatilor, dar nu avem voie sa neglijam conflictul din Ucraina. Pentru Romania, Ungaria si Polonia, este important sa fie pregatite pentru o turnura nefasta a acestui conflict care sa genereze noi refugiati. Este important sa ne ingrijim si de comunitatile de romani si maghiari minoritari in Ucraina, victime ale conflictului.

Apelul la solidaritate facut de Germania si alte state membre din vestul Europei, reiterat prin propunerea Comisiei Europene si intarit prin vocea presedintelui Juncker in Parlamentul European, la gestionarea comuna a acestei crize ar fi fost astazi mult mai credibil in Romania, daca si tara noastra ar fi beneficiat la randul ei de solidaritatea Vestului in problema aderarii la spatiul Schengen.

Cred ca solidaritatea nu se masoara neaparat prin aderarea la un sistem obligatoriu de cote sau prin promovarea unei asumari voluntare a unei cantitati de solidaritate, ci mai degraba prin dozarea corespunzatoare a masurilor imediate si a celor de perspectiva raportandu-ne si la capacitatea de absorbtie a fiecarui stat membru.

Mesajul electoratelor europene la alegerile pentru Parlamentul European de anul trecut a fost practic repetat cu ocazia alegerilor nationale care au avut loc in perioada scursa de atunci. Este un mesaj simplu: cetatenii vor o noua Europa. Marea lor majoritate vrea o noua Uniune Europeana.

Vocea euroscepticilor, desi intr-un crescendo zgomotos, se afla intr-o minoritate clara in toate statele membre. Viziunea pe care Juncker ne-a impartasit-o este cea a unei noi Europe asa cum majoritatea cetatenilor si-o doreste.

Intrebarea este: vom avea determinarea sa actionam acum accelerand schimbarea? Este momentul de a apasa pedala de acceleratie a unei schimbari de calitate, alternativa fiind nu alta decat destramarea Uniunii noastre Europene.

Iuliu Winkler este membru al Parlamentului European din partea UDMR, grupul parlamentar PPE, vicepresedinte al Comisiei pentru Comert International si membru supleant in Comisia pentru Dezvoltare Regionala din PE.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...