De ce nu este Romania o tara atractiva pentru migranti Interviu

Biroul din Bucuresti al Organizatiei Internationale pentru Migratie (OIM) clarifica diferenta dintre migranti si refugiati si apreciaza ca si Romania s-ar putea confrunta cu o crestere a numarului de imigranti, desi redusa.

OIM, principala institutie interguvernamentala specializata in domeniul migratiei, activand in stransa legatura cu parteneri guvernamentali, interguvernamentali si neguvernamentali, a subliniat, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca Europa nu are cum sa gaseasca o solutie la actuala criza, fara sa admita ca exista beneficii ale migratiei pentru toti cei implicati si sa recunoasca faptul ca migratia nu poate si nu trebuie oprita, deoarece este un factor esential de crestere si dezvoltare.

La noi s-a constatat o crestere a fluxului de imigranti, pe fondul evenimentelor din tarile din jur?

La nivel european exista, intr-adevar, o presiune migratorie fara precedent, iar rutele cel mai intens folosite sunt cele maritime (ruta Est Mediteraneana: din Turcia spre Uniunea Europeana prin Grecia, sudul Bulgariei sau Cipru, si ruta Central Mediteraneana: din Nordul Africii spre Italia si Malta prin Marea Mediterana).

In cele mai multe cazuri, caile maritme sunt poarta de intrare in Europa pentru sute de mii de migranti. Migratia este un fenomen foarte dinamic, la scara mondiala, iar migratia fortata (din cauza conflictelor armate, a nerespectarii drepturilor omului, a schimbarilor climatice) afecteaza peste 50 de milioane de oameni in intreaga lume. Structura fluxurilor migratorii, a rutelor de migratie si a numarului celor care migreaza se schimba frecvent si se adapteaza realitatilor si contextelor socio si geo-politice cu o rapiditate remarcabila.

Conform datelor OIM, in perioada 1 ianuarie - 1 septembrie 2015, 351.314 de migranti au ajuns in Europa traversand Marea Mediterana. Majoritatea migrantilor s-au orientat spre Grecia (234.778), Italia (114.276), Spania (2.166) si Malta (94). Numarul pierderilor de vieti omenesti (2.643) este, din pacate, mai mare decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut (2.223).

Conform ultimelor informatii furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrari, la nivelul primului semestru al anului 2015, in Romania, au fost inregistrate 744 cereri de azil. Fata de aceeasi perioada a anului 2014, cifra reprezinta o crestere cu 12 procente a solicitarilor de azil.

Numarul migrantilor clandestini sau al celor a caror sedere a devenit ilegala a scazut in Romania in ultimii doi ani si este sub 2.500. Romania este ocolita de fluxurile migratorii in principal din motive economice. Cu toate acestea, exista persoane aflate in situatie de ilegalitate identificate in urma controalelor la trecerea frontierei de stat sau a actiunilor de combatere a muncii ilegale pe care le desfasoara Inspectoratul General pentru Imigrari prin Directia Migratie.

Totusi, exista posibilitatea ca numarul migrantilor ce tranziteaza Romania sa creasca usor, dar este putin probabil ca Romania sa devina o tara principala de destinatie, in absenta unei participari la acordul Schengen si a unei cresteri economice sau introducerea de avantaje sociale substantiale.

Romania nu se afla in spatiul Schengen, un impediment pentru majoritatea migrantilor intrucat, in perioada procesarii cererii de azil, acestia nu pot calatori fara restrictii in aceasta zona.

De asemenea, Romania, spre deosebire de vestul si nordul Europei, nu are o politica activa de recrutare si retentie in scop de munca a cetatenilor din afara spatiului comunitar din diferite motive: sociale, economice si politice.

• Criza imigrantilor: Mars si miting la Budapesta impotriva lui Orban: "Nu in numele meu!"
• Imigrantii au blocat gara din Budapesta
• Ungaria invadata de imigranti: Budapesta trage Franta la raspundere dupa ce i-a criticat gardul
• Ungaria a terminat de construit gardul de sarma ghimpata impotriva imigrantilor
• Fotografia zilei: Gardul ridicat in fata imigrantilor
• Ungaria anunta legi mai aspre pentru a opri valul de imigranti
• Ungaria critica tarile care "ajuta imigrantii" sa ajunga la granitele sale

Cum este corect, migranti sau refugiati?

Referitor la terminologia utilizata, dorim sa mentionam ca termenul de refugiat, asa cum este el definit de Conventia de la Geneva din 1951, desemneaza o persoana careia i-a fost conferita protectia internationla in urma unor temeri justificate de a fi persecutata pe motiv de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opiniilor sale politice.

Pentru ca o persoana sa primeasca acest statut, trebuie sa treaca in prealabil prin procedura de solicitare de azil, urmand ca statul unde a solicitat azil sa hotarasca daca ii acorda sau nu statutul de refugiat sau alta forma de protectie.

In cadrul discutiilor recente despre persoanele care ajung pe diverse cai ilegale in Europa, termenul corect este acela de migranti, adica persoane care pleaca dintr-un loc intr-altul, o parte din ei ajungand in final sa primeasca si statutul de refugiat.

Printre cauzele migratiei se numara, intr-adevar, si pericolele din tara de origine, insa valurile recente de migratie nu au numai astfel de motive, ci si economice.

Spre deosebire de persoanele in cautare de protectie, pentru migrantii economici nu exista niciun risc pentru siguranta personala, daca se intorc in tarile lor. Fluxul actual de migranti este unul mixt si cuprinde persoane din ambele categorii, fara a se sti cu exactitate, momentan, cati fac parte dintr-o categorie si cati din alta.

Pas cu pas, ce se intampla cu un imigrant de indata ce pune piciorul la noi in tara? Ce facilitati de triere si gazduire are Romania? Pentru cati imigranti avem capacitate? Unele tari din jur au refuzat deja sa primeasca imigranti. Este posibil ca acest lucru sa se intample si in Romania?

Inspectoratul General pentru Imigrari (IGI) este institutia care gestioneaza situatia strainilor ajunsi in Romania pe cai legale sau ilegale. In primul semestru al anului 2015, IGI a inregistrat un numar de 107.716 cetateni straini, dintre care 59.716 din state terte si 48.000 din state membre ale Uniunii Europene (UE), Spatiului Economic European (SEE) si Confederatia Elvetiana.

Principalele scopuri pentru care strainii si-au stabilit resedinta pe teritoriul Romaniei sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reintregirea familiei, membrii de familie ai cetatenilor romani, UE sau SEE), educatie, angajare in munca sau stabilire permanenta pe teritoriul tarii noastre, aproximativ 75% din totalul strainilor avand reglementata sederea intr-unul din aceste scopuri.

Migrantii care solicita azil in Romania, fie ca au intrat in tara legal sau ilegal, intra in procedura de analiza a IGI pentru a se stabili daca exista motive intemeiate pentru ca persoana respectiva sa primeasca protectie.

Conform legislatiei nationale, tuturor solicitantilor de azil le este acordat dreptul de a intra in aceasta procedura.

Pe durata procesarii cererii de azil, migrantii au posibilitatea de a sta intr-unul din cele 6 Centre Regionale de Cazare si Proceduri pentru Solicitantii de Azil, gestionate de IGI, care sunt situate in Bucuresti, Giurgiu, Galati, Radauti (judetul Suceava), Somcuta Mare (judetul Maramures) si Timisoara.

Aceste centre au regim deschis, migrantilor nefiindu-le ingradita libertatea. Capacitatea totala a acestor centre este de aproximativ 1.000 de persoane.

Exista o strategie pentru situatii de genul celei actuale, cu numar foarte mare de refugiati?

La nivel european, migratia este probabil greu de gestionat pentru ca este privita ca fiind o problema de rezolvat si nu un fenomen care, daca ar fi reglementat corespunzator si uniform la nivelul Uniunii, ar aduce beneficii Europei.

Pentru a reglementa insa acest fenomen, este nevoie ca Europa sa priveasca dincolo de interventia punctuala intr-o criza umanitara. Misiunile de salvare in Mediterana, ca de altfel intregul set de masuri din Agenda europeana privind migratia, sunt un prim pas important pentru gestionarea fenomenului, dar nu si suficient.

Este nevoie de crearea unor conditii structurale si schimbari sistemice care sa permita punerea in valoare a beneficiilor migratiei pentru toti cei implicati (in tarile de origine, tranzit si de destinatie), precum si de recunoasterea faptului ca migratia va exista, ea nu poate si nu trebuie oprita, deoarece este un factor esential de crestere si dezvoltare.

In mai 2015, Comisia Europeana a adoptat Agenda europeana privind migratia al carei principal obiectiv este de a aborda migratia in mod cuprinzator, prin eliminarea fragmentarii si integrarea migratiei in politica interna si externa a UE.

Ce face OIM in conditiile actualei crize?

Avand in vedere ca OIM este o organizatie interguvernamentala, aceasta intervine atunci cand guvernul unei tari solicita acest lucru. De asemenea, OIM are obligatia si mandatul de a oferi recomandari si de a identifica solutii.

In acest sens, biroul regional de la Bruxelles, dar si biroul central de la Geneva participa in mod activ, alaturi de liderii statelor europene, la dezbaterile ce au loc in aceasta perioada, fiind, de asemenea, un liant intre acestea si principalele tari de origine si tranzit.

Saptamana trecuta, OIM, la solicitarea Albaniei, Serbiei si a altor tari europene, a trimis pe teren consilieri in vederea evaluarii nevoilor de la fata locului.

La nivel national, biroul OIM din Romania colaboreaza permanent cu autoritatile nationale care activeaza in domeniul migratiei, Ministerul Afecerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrari, Ministerul Educatiei, al Sanatatii si al Muncii, autoritati publice locale, dar si cu cele peste 150 de birouri OIM din lume.

De asemenea, OIM, Guvernul Romaniei si Inaltul Comisariat al ONU pentru Refugiati gestioneaza Centrul de Tranzit in Regim de Urgenta, aflat la Timisoara, centru prin care au tranzitat peste 1.500 de refugiati, de la infiintarea sa in anul 2008.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...