Disputa privind azilul: Ungaria ca model pentru centrele de tranzit?

Ungaria ii retine pe solicitantii de azil in zone de tranzit de la frontiera externa a UE. Ar functiona un astfel de model si in cazul Germaniei?

Centrele de tranzit despre care e vorba in acordul dintre Crestin-Democrati (CDU) si Crestin-Sociali (CSU) privind criza refugiatilor exista deja in Ungaria. Acolo, solicitantii de azil sunt admisi in zona de tranzit de la granita cu Serbia, un fel de sat format din containere, izolat de restul tarii.

Cum functioneaza sistemul in Ungaria

E primit doar un singur solicitant de azil pe zi la fiecare punct de frontiera, potrivit organizatiei umanitare Hungary Helsinki Committee. Un purtator de cuvant al guvernului ungar sustine ca nu exista ordinul de a lasa sa intre doar o persoana pe zi. "Nu-i vina noastra ca putini solicitanti de azil vor sa vina in Ungaria", a spus Janos Lazar, seful de birou al premierului ungar, inca in februarie.

Organizatia umanitara estimeaza ca in jur de 4.000 de migranti asteapta dincolo de frontiera cu Serbia sa solicite azil in Ungaria.

In zona de tranzit pe care Ungaria o vede ca pe un "no man's land", se verifica daca solicitantul de azil a fost inregistrat deja intr-un alt stat al UE sau daca cererea de azil a acestuia e nejustificata dintr-un alt motiv.

Aceasta verificare dureaza de obicei doar cateva ore, durata maxima e insa de 15 zile. Daca solicitantul de azil a fost inregistrat deja in baza de date "Eurodac", e dus dincolo de gard, in partea sarba, si pedepsit cu o interdictie de a intra in intregul Spatiu Schengen.

Teoretic, solicitantul de azil respins are dreptul sa conteste decizia, dar asa ceva se intampla in cazuri extrem de rare, potrivit organizatiei Hungary Helsinki Committee. In general, nu-i destul timp pentru un astfel de demers sau solicitantii de azil nu au acces la consiliere juridica si la procedurile necesare.

Daca cererea lor e primita si prelucrata, solicitantii de azil sunt cazati in zona de tranzit pazita, pe care nu au voie sa o paraseasca. In Ungaria, intreaga procedura - care include si o verificare juridica - dureaza intre trei si sase luni. Solicitantii de azil respinsi sunt trimisi direct in Serbia din zonele de tranzit.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat aceste practici in martie 2017. Tribunalul a hotarat in favoarea a doi solicitanti de azil din Bangladesh care fusesera retinuti timp de 23 de zile in zona de tranzit si trimisi apoi in Serbia, calificand internarea lor drept ilegala.

Si expulzarea lor in Serbia a fost criticata, pentru ca exista riscul unor "expulzari in lant" pana in Grecia. Ungaria a contestat decizia CEDO, nu exista inca un verdict final.

Viktor Orban e pe cale sa isi vada visul cu ochii

Aceasta politica dura a dus la o scadere considerabila a numarului solicitantilor de azil in Ungaria. Acesta se apropie chiar de idealul premierului Viktor Orban de a nu mai lasa pe nimeni sa intre.

In primele patru luni ale anului in curs, 2.363 de solicitanti de azil au fost respinsi direct la intrarile zonei de tranzit. Potrivit organizatiei Helsinki Committee, doar 325 de persoane au putut sa depuna o cerere de azil.

In cadrul procedurilor curente, zeci de persoane au fost respinse si expulzate din start. Doar 267 de persoane au primit un statut de refugiat. In ciuda acestor cifre, premierul ungar vorbeste despre o imigratie in masa si a declarat starea de urgenta din cauza crizei refugiatilor.

Doar in aceste conditii e posibila internarea solicitantilor de azil. Conform legislatiei europene privind azilul, retinerea unor migranti in zone de tranzit intra in discutie doar in cazuri de exceptie, cand presiunea migratiei e maxima.

Pentru a putea expulza direct si solicitantii de azil care reusesc cumva sa ajunga in Ungaria, Guvernul de la Budapesta a introdus asa-numita "regula a celor opt kilometri". Fiecare migrant identificat la o distanta de pana la opt kilometri de frontiera poate fi retinut si dus intr-o zona de tranzit fara alte verificari.

Diverse organizatii pentru drepturile omului deplang ca exista cazuri in care sunt retinuti migranti oriunde in Ungaria si trimisi direct dincolo de granita cu Serbia.

No man's land?

Juristii dezbat in continuare intrebarea daca zonele de tranzit din Ungaria sunt, intr-adevar, un "no man's land". Din perspectiva dreptului international, nu exista un termen de acest fel.

Comisarul european pentru migratie si afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a vizitat Ungaria in martie 2017 si i-a cerut Guvernului de la Budapesta sa le asigure solicitantilor de azil conditii "umane" de cazare.

Avramopoulos nu a criticat direct ideea zonelor de tranzit, din moment ce ministrii de Interne din UE hotarasera in principu deja cu un an inainte sa creeze zone de tranzit de acest fel la granitele externe ale UE si sa copieze modelul ungar.

Citeste si Viktor Orban ar putea accepta un acord cu Angela Merkel in privinta migratiei

Se poate copia modelul ungar in Germania?

Pentru a asigura functionarea unor zone de tranzit, e necesar ca granita sa fie inchisa ermetic cu un gard sau prin controale vamale foarte stricte. Doar in acest fel pot fi obligati migrantii sa se prezinte in zonele de tranzit si sa-si depuna acolo cererile de azil.

In cazul Germaniei, ar insemna ca frontiera de 817 kilometri cu Austria sa fie inchisa si controlata - ceea ce nu-i insa posibil in conditiile circulatiei libere din Zona Schengen.

In plus, Ungaria ii expulzeaza pe migranti in Serbia, o tara care nu e membra a Uniunii Europene, cu statutul de tara terta fara pericole pentru siguranta migrantilor. In schimb, Germania ar trebui sa-i trimita pe migranti in alte state ale Zonei Schengen ca Cehia sau Austria, care nu ar fi insa obligate sa-i primeasca decat in cazul in care ele ar semna acordurile respective cu Germania. Atat Cehia, cat si Austria au anuntat deja ca e exclus sa semneze acorduri de acest fel.

Bernd Riegert

Gafa rușinoasă a premierului Ciolacu în Qatar. Ce-a putut să spună în loc de ”lecție” VIDEO

În timpul vizitei sale în Qatar, premierul Marcel Ciolacu a fost protagonistul unei gafe rușinoase, în timp ce lăuda grandoarea Campionatului Mondial de Fotbal găzduit de țara asiatică în...

Scandal electoral la Sibiu. Unul dintre candidații la locale, bătut cu biciul de fratele primarului VIDEO

Scandalul a avut loc în localitatea sibiană Brădeni. Candidatul PSD la primărie, Dan Braga, a filmat mai multe clipuri video în curțile familiei actualului edil, fără, însă, a primi...