Ziare.com

Miron Cozma, singurul condamnat pentru mineriade (Documentar)

Joi, 12 Iunie 2008, ora 16:43

   

Miron Cozma, singurul condamnat pentru mineriade (Documentar)
La 18 ani de la descinderea minerilor in Bucuresti in iunie 1990, justitia romana nu a gasit niciun vinovat important pentru mortii inregistrati in timpul acelor evenimente si nici pentru
sutele de abuzuri petrecute in timpul acelei prime mineriade.

Dosarele sunt in continuare pe mesele procurorilor si sunt pandite, din nou, de prescriptia faptelor, informeaza Newsin.

Riscul apare din cauza ca evenimentele din iunie 1990 sunt cercetate fragmentat, spune avocatul Asociatiei "21 decembrie", Antonie Popescu. "Va dau un exemplu: pentru ce s-a intamplat atunci, se pot face, in dosare separate, cercetari pentru simple loviri sau poti vedea ca acolo a existat o asociere in vederea savarsirii de infractiuni care a vizat o anumita clasa sociala si care chiar tinde catre genocid.

In situatia din urma, infractiunile sunt mult mai grave, iar termenul de prescriptie este mult mare. In esenta, exista riscul prescriptiei, in conditiile in care faptele se cerceteaza fragmentat si in conditiile in care ramane in picioare decizia Curtii Constitutionale din iunie 2007. Cu cat se dilueaza cadrul anchetei, cu atat riscul este mai mare", a spus Popescu.

Presedintele Asociatiei "21 decembrie", Teodor Maries, afirma ca victimele mineriadelor din 1990 sunt tot acei oameni care au iesit in strada la Revolutie si care au constientizat apoi "pe mainile cui a incaput Romania".

Pe de alta parte, el se arata increzator ca, cel putin fata de Ion Iliescu, nu exista riscul prescriptiilor faptelor, pentru ca el a fost presedinte 12 ani, perioada in care nu a putut fi anchetat.

Presedintele Asociatiei "21 decembrie" a prezentat, miercuri, in cadrul unei dezbateri la care au participat diferite personalitati, Planul de reprimare al Pietei Universitatii din 1990. Maries afirma ca acesta ar fi fost conceput de generalul Mihai Chitac la ordinul lui Ion Iliescu si aprobat apoi de Petre Roman.

"Petre Roman a dat chiar dispozitie ca acest plan sa nu fie dactilografiat, pentru ca sa nu fie gasit apoi niciodata", a declarat Teodor Maries.

Romania va fi judecata la CEDO pentru tergiversarea dosarelor mineriadelor

In august 2007, Asociatia "21 decembrie" a depus la Curtea Europeana a Drepturilor Omului o plangere impotriva statului roman, in care acuza ca, de peste 10 de ani, justitia romana nu a solutionat definitiv niciun dosar al mineriadelor din 1990.

Presedintele asociatiei, Teodor Maries, a declarat, pentru NewsIn, ca CEDO ar fi decis chiar judecarea, in regim de urgenta, a acestei plangeri. " Dupa cele doua vizite facute la CEDO de doua delegatii de 40 oameni din partea Asociatiei "21 decembrie", presedintele CEDO a luat aceasta decizie", a afirmat Maries.

20 iunie 2007 - ziua deciziei-soc a Curtii Constitutionale

Pe 20 iunie 2007, Curtea Constitutionala a decis ca procurorii militari nu au voie sa ancheteze persoane civile. Prin urmare, procurorii au disjuns din dosarul mineriadei partea privitoare la Iliescu si au trimis-o procurorilor civili. Numai mutarea dosarului a durat cateva luni.

Presedintele Asociatiei "21 decembrie", Teodor Maries, a calificat decizia Curtii ca fiind "imorala si de-a dreptul catastrofala". El subliniaza ca, dupa informatiile sale, doi dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale sunt implicati direct in dosarul mineriadei.

Cei nominalizati au fost Nicolae Cochinescu, despre care Maries a afirmat ca a redactat scrisoarea citita la televiziune in seara zilei de 12 iunie 1990 si in care se cerea evacuarea Pietei Universitatii, si Petre Ninosu, din a carui masina s-a aruncat cu sticle incendiare in casa lui Corneliu Coposu pe 14 iunie 1990.

La randul sau, vicepresedintele Aliantei Civice, Sorin Iliesiu, s-a aratat si el nemultumit de decizia Curtii si a cerut, ca o "datorie morala", demisia judecatorilor care au votat-o.

Decembrie 2007 - ultima declaratie data la parchet de fostul presedinte Ion Iliescu

Fostul presedinte Ion Iliescu, cel care in ianuarie 1990 chema pentru prima oara minerii in Capitala, a fost audiat, ultima oara, in decembrie 2007, la Parchetul General, in legatura cu evenimentele din 13 iunie 1990. Iliescu a dat la audieri 12 pagini de declaratii.

Procurorul general, Laura Kovesi, a declarat pe 7 decembrie 2007 - dupa ce a anuntat infirmarea rezolutiei de incepere a urmaririi penale a lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei, pentru faptele din 13 iunie 1990 - ca a constatat mai multe incalcari ale legii in instrumentarea cauzei.

"In primul rand, procesul verbal de incepere a urmaririi penale trebuie sa intruneasca cateva conditii de forma prevazute in mod expres in codul de procedura penala. Sunt mai multe incalcari ale legii. O data, persoana care a inceput urmarirea penala si apoi nu au fost respectate conditiile de fond si de forma ale actului procedural.

In ceea ce priveste calitatea celui care a intocmit urmarirea penala, pot sa va spun ca a fost inceputa de procurorul Dan Voinea, desi acesta nu era legal investit sa faca urmarire penala in cauza. In momentul in care solutia in acest dosar a fost infirmata, cauza nu a fost repartizata procurorului Dan Voinea", a declarat Kovesi.

Nefiind investit sa efectueze acte de urmarire penala in dosar, procurorul Dan Voinea nu avea calitate procesuala sa emita un proces verbal, a mai spus Kovesi.

"Procurorul Dan Voinea era incompatibil sa efectueze acte de urmarire penala in acest dosar intrucat initial dumnealui a fost cel care a sesizat instanta de judecata si a facut cercetarile initiale in acest caz. Dosarul a fost restituit pentru refacerea urmaririi penale motiv pentru care din acel moment procurorul Dan Voinea era incompatibil sa mai faca acte de urmarire penala", a mai spus procurorul general.

Kovesi a precizat, la acel moment, ca infirmarea solutiei de incepere a urmaririi penale in cazul lui Ion Iliescu nu inseamna sistarea anchetei, cercetarea in acest dosar urmand sa continue.

Ion Iliescu este, in continuare, anchetat in dosarul mineriadei '90, aflat in lucru la Sectia l de Urmarire Penala si Criminalistica, unde a fost transferat dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca procurorii militari nu mai pot ancheta civili.

Ion Iliescu fusese pus sub invinuire, prin rezolutia din 19 iunie 2007, pentru ca, la data de 13 iunie 1990, a determinat cu intentie interventia in forta a militarilor impotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti si din alte zone ale capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea si ranirea prin impuscare a mai multor persoane.

Fostul sef al statului era acuzat ca a ordonat interventia militara pentru reprimarea manifestantilor din Piata Universitatii.

Planul de actiune a fost elaborat din ordinul sau si, in calitate de presedinte ales, a ordonat interventia militara, cu munitie de razboi, TAB-uri si alte forte, impotriva demonstrantilor, depasindu-si atributiile prevazute de art. 82 din decretul nr. 92/1990, se arata in rechizitoriu. Conform procurorilor, mobilizarea partiala sau generala a armatei putea fi declarata numai cu aprobarea prealabila a Parlamentului, in cazuri exceptionale.

Fostul presedinte este cercetat in partea disjunsa din dosarul in care generalul (r) Mihai Chitac a fost deja trimis in judecata pentru moartea a patru persoane, in fata Ministerului de Interne, in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Intr-un alt dosar al mineriadei din 1990, fostul presedinte Ion Iliescu este acuzat de crime impotriva umanitatii, subminarea puterii de stat si a economiei nationale, lipsire de libertate in mod ilegal si distrugere. In aceeasi parte de dosar, mai sunt implicate persoane ca Virgil Magureanu - primul director al Serviciului Roman de Informatii (SRI), fostul premier Petre Roman si Gelu Voican Voiculescu. Miron Cozma figura in acest caz cu statut de martor.

13 - 15 iunie 1990: Iliescu cheama minerii apoi le multumeste public dupa ororile din capitala

Cea mai sangeroasa mineriada, cea din 13-15 iunie 1990, a avut consecinte dramatice atat pentru Bucuresti, cat si pentru imaginea Romaniei, opinia publica internationala criticand evenimentele si atitudinea represiva a autoritatilor romane.

Sosirea minerilor la Bucuresti a fost determinata de manifestatia din Piata Universitatii, inceputa la 22 aprilie 1990, printr-un miting electoral organizat de PNTCD. Manifestatiile au continuat aproape doua luni. In Piata Universitatii, devenita "Zona libera de neocomunism", "Kilometrul 0", participantii au scandat lozinci anticomuniste si au lansat "imnul golanilor", asa cum ii denumea Iliescu pe protestatari.

Manifestantii cereau insistent retragerea lui Iliescu din cursa electorala pentru primele alegeri libere dupa caderea comunismului, invocand punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara.

Demonstratiile din piata s-au amplificat dupa primele alegeri libere, de la 20 mai 1990, cand Ion Iliescu a fost ales in functia de presedinte al tarii si FSN a obtinut cele mai multe mandate in Parlament.

Dupa interventia in forta in piata a fortelor de ordine, in dimineata zilei de 13 iunie, noul presedinte al Romaniei lansa, in seara aceleiasi zile, un apel pentru interventia impotriva "grupurilor extremiste" care ataca "democratia atat de greu cucerita". Apelul a fost urmat de interventia muncitorilor de la IMGB si apoi de cea a minerilor, la 14 iunie.

Ortacii au batut studentii si cetatenii care manifestau si au atacat sediile partidelor politice din opozitie, Universitatea si redactiile unor ziare antiguvernamentale.

Minerii au parasit Bucurestiul pe 16 iunie, dupa ce, cu o zi inainte, Iliescu le-a multumit pentru actiunile lor. Potrivit bilantului oficial, in timpul evenimentelor din 13-15 iunie, 462 de persoane au fost ranite, iar cinci au murit, dintre care doi, impuscati.

Miron Cozma, singurul condamnat

Minerii au descins prima oara in Capitala in ianuarie 1990, moment la care peste 5.000 de ortaci au venit in Bucuresti dupa apelurile lansate de Ion Iliescu, presedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) si presedinte al Frontului Salvarii Nationale (FSN), pentru oprirea manifestatiei din Piata Victoriei, organizate de PNTCD, PNL si PSDR impotriva ascensiunii politice a FSN. Minerii au trecut la actiuni violente si au devastat sediile partidelor politice.

A doua venire a minerilor in Bucuresti a avut loc pe 28 februarie 1990. Fortele de ordine au reusit atunci sa tina situatia sub control.

Actiunile minerilor au continuat si in 1991, cand, in urma mineriadei din 24-28 septembrie, a cazut primul guvern format dupa primele alegeri, condus de Petre Roman din 28 iunie 1990.

In cel mai important dosar al mineriadei din septembrie '91 Miron Cozma a fost condamnat definitiv la 18 ani de inchisoare, sub acuzatia de subminare a puterii de stat. Este cea mai grava acuzatie adusa lui Cozma. Arestat in 10 ianuarie 1997, el a fost condamnat doi ani mai tarziu, in 15 februarie 1999, de judecatorii Sectiei Penale a Curtii Supreme de Justitie.

Ultima mineriada a avut loc la inceputul lui 1999, cand aproape 6.500 de ortaci din Valea Jiului nu au mai ajuns la Bucuresti, avand loc ciocniri cu fortele de ordine la Costesti si Stoenesti.

Pe 21 iunie 2002, Miron Cozma, Romeo Beja, Stelian Casapu si Dorin Lois au fost condamnati, in dosarul "Stoenesti 1999", la o pedeapsa insumata de 21 de ani si jumatate de inchisoare.

Printr-o decizie a instantei Judecatoriei Sectorului 5, Cozma a primit sapte ani de puscarie, el fiind gasit vinovat de savarsirea infractiunii de instigare la nerespectarea unei hotarari judecatoresti. Instanta i-a contopit pedeapsa cu cea de 18 ani de inchisoare, pe care Cozma a primit-o pe 15 februarie 1999.

La sfarsitul anului 2003, Cozma a fost condamnat si pentru mineriada de la Costesti, la 10 ani de inchisoare.

Prin sentinta judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, din 12 decembrie 2003, Cozma a fost gasit vinovat de savarsirea infractiunii de instigare la subminarea puterii de stat, condamnarea din acest caz fiind contopita cu pedeapsa de 18 ani primita in cazul mineriadei din septembrie 1991.

Pe latura civila, instanta i-a obligat pe Cozma si pe ceilalti cinci inculpati implicati in acest dosar, Vasile Lupu, Ionel Ciontu, Constantin Cretan, Dorin Lois si Romeo Beja sa plateasca in solidar catre Ministerul de Interne despagubiri materiale insumand trei miliarde de lei.

Dupa cateva incercari de a obtine gratierea, ultima datand de la sfarsitul mandatului lui Iliescu la Cotroceni, in decembrie 2004, Cozma a iesit din inchisoare in 2 decembrie 2007, dupa a terminat de executat pedeapsa.

Citeste mai multe despre mineriade vinovati Miron Cozma Ion Iliescu
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3440 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

100 000 de semnaturi pt arestarea Criminalului Comunist Iliescu, seful PSD-istilor

Acest Criminal Comunist-Iliescu este pt Romania cum este O.J. Simpson pt USA-----> "nevinovat"

 

FSN-ul a fost alaturi de Iliescu.

O mica deosebire. In procesul civil Simpson a fost pus sa plateasca 33.ooo.ooo dolari victimelor. In Romania nici atat. Legi cu dosul in sus peste tot.

pe ei, mama lor de comunisti!

ioschca, dan iosif incepuse anul trecut sa vorbeasca de iliescu despre mineriada. s-a imbolnavit si a murit.

 

 

Sic Transit Gloria Mundi

"Cu letconul si lompasul au toaletat orasul"

Conform doctrinei marxist-leniniste minerii erau o clasa mai deosebita de "oameni ai muncii" si anume cea de armata de rezerva a Partidului.

Organele statului "democratic" post-decembrist nu puteau sa se implice "la vedere" in reprimarea demonstrantilor din Piata Universitatii asa ca au apelat la vechile retete comuniste "cerand ajutorul" acestei clase sociale damnate ulterior datorita actiunilor bestiale de care a dat dovada.

Provocarea organizata de ministerul de interne care si-a auto-incendiat sediul si autobuzele a culminat cu chemarea "disperata" a clasei muncitoare pentru "apararea cuceririlor revolutionare" si a curata piata Universitatii de "elementele declasate si legionare" care isi facusera cuib in aceasta piata.

Nu trebuie uitat ca in iunie 1990 mai exista inca Uniunea Sovietica cu influentele sale binecunoscute.

Miron Cozma a cazut cam singurul de fazan din toata daravera asta. Ceilalti sunt bine mersi, ii doare in cot si dau romanilor lectii de democratie. Se pare ca organele statului au inca o atitudine letargica vizavi de infractiunile grave si vinovatii implicati in acele masinatiuni intunecate care au aruncat Romania ani buni inapoi.

 

Iliescu ca si Ceausescu, au ordonat ilegal armatei de a actiona cu mana

armata contra demonstrantilor.Ordinele date de Ceausescu si Iliescu armatei de a actiona contra demonstrantilor au fost ilegale si criminale deoarece :1.Demonstrantii actionau legal fara arme si fara a produce crime de omor .In constitutia RSR, la art.28, era prevazut ca:"Cetatenilor RSR li se garanteaza libertatea cuvantului,a presei,a intrunirilor ,a mitingurilor si a demonstratiilor".Acest drept al cetatenilor nu a fost abrogat dupa 22 dec.89. 2.Demonstrantii, nu depaseau ca numar de arme(deoarece nu detineau),fortele M.I. 3.Actiunile demonstrantilor nu au creat o stare de urgenta-exceptionala-de necesitate, care ar fi determinat ca presedintele Ceausescu si Iliescu sa proclame prin decret, Starea de Urgenta-de Necesitate conform constitutiei RSR art.75 punctul 14 si respectiv art.28 litera g din Decretul Lege 92 din martie 1990.Presedintele Ceausescu si Iliescu, daca au apreciat ca demonstrantii prin actiunile lor au creat o stare de urgenta(ceace nu a fost cazul), trebuia inainte de a da ordin armatei de actiona cu mana armata sau fara mana armata contra demonstrantilor, obligatoriu conform constitutiei RSR si respectiv a D.L.92, trebuia sa proclame prin decret, Starea De Necesitate respectiv Starea De Urgenta.Prevederile acestor decrete, trebuiau aduse in mod repetat la cunostinta cetatenilor prin presa(scisa,audio,video) si prin voce, in locul unde aveau loc actiunile demonstrantilor.Ordinele date de cei doi presedinti au fost ordine de macel contra unor cetateni ce actionau legal.Majoritatea militarilor nu au executat aceste ordine si astfel s-a evitat macelul.

 


Vezi comentarii inadecvate
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor