Ion Iliescu e mai vioi ca niciodata. Dupa o perioada in care a cam stat pe-acasa si a privit la doamna Nina cum carpeste ciorapi din lana, partidul i-a dat din nou ocazia sa dea indicatii, sa vina cu solutii, sa transmita mesaje la oamenii muncii de la orase si sate, romani, maghiari si de alte nationalitati.
L-am intrebat pe un fin observator din interiorul partidului de unde-i vine energia, si ne-a raspuns ca probabil ca Ion Iliescu are constiinta incarcata, si doarme cu un ochi deschis. Si pe cand ne radeam noi impreuna, omul isi aduce aminte de o poveste auzita zilele astea pe coridoarele din Kiseleff 10.
Se spune ca domnul Iliescu povestea cu un grup de admiratori si, pe cand era duiosia mai mare, iar asistenta ii lauda capacitatea de analiza, sinteza si prognoza in ceea ce priveste Congresul, presedintele de onoare le-ar fi spus: "Mai draga, cand oi muri, sa-mi faceti mausoleu".
N-am auzit continuarea, ca ne-a luat de pe picioare o halucinatie in care se ingemanau Piata Tien An Men, Mao si bucatarul Li de la chinezescul de pe Grivitei. Si-am plecat sa papam pui.