Ce a cerut Iohannis pentru Romania la summit-ul de la Goteborg

La Goteborg s-a deschis vineri summit-ul dedicat pilonului social al constructiei europene, la care participa sefii de stat si de guvern din UE, dar si reprezentanti ai confederatiilor sindicale si activisti sociali.

In ambianta de deschidere a summit-ului de la Goteborg (Gothenburg), echipa de social media a Comisiei Europene a postat un mesaj expresiv: "Pilonul european al drepturilor sociale are in vedere crearea unor oportunitati egale pentru toti, indiferent de loteria locului de nastere".

Iar Marianne Thyssen, responsabila cu afacerile sociale si cu locurile de munca in cadrul Comisiei Europene, a postat la randul ei un mesaj optimist: "Bucuroasa sa fi sosit la Gothenburg pentru Summit-ul social 2017 pentru a aseza progresul social in inima proiectului european.".

Urmarind aceste mesaje s-ar putea crede ca reuniunea la care participa sefi de stat si de guvern, lideri de confederatii sindicale, activisti in ONG-uri cu vocatie sociala, are un plan de lucru foarte precis.

In realitate, asa cum am vazut in primele ore ale summit-ului desfasurat simultan in trei paneluri diferite, discutiile sunt practic imposibil de rezumat. Fiecare sef de stat sau de guvern s-a referit aproape exclusiv la situatia din propria tara. De altfel, exact acest lucru li s-a cerut, sa se refere la experienta proprie, dar, in chipul acesta, a fost mai vadit cat de dificila este conturarea unor convergente.

Nu intamplator discursurile mai usor de pus laolalta, mai omogene au apartinut confederatiilor sindicale sau activistitilor din ONG-uri cu misiuni sociale.

Sindicalistii din Europa vorbesc cu totii un limbaj asemanator (pentru ca au probleme asemanatoare), dar nu si oamenii politici care exprima, inevitabil, preocupari diverse din perspective ele insele diferite, daca nu chiar opuse.

Iohannis a vorbit despre lucruri care nu prea ne intereseaza

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a vorbit la randul sau in cadrul panelului dedicat accesului pe piata muncii si nu putem sa nu remarcam ca a spus lucruri care preocupa destul de putin publicul din Romania.

Desigur ele au fost relevante in context, dar la mare distanta de marile framantari domestice.

Presedintele a vorbit despre eforturile din Romania dedicate integrarii pe piata muncii a grupurilor vulnerabile si a enumerat rromii, persoanele cu dizabilitati sau (surprinzator) persoanele varstnice.

Nu credem sa fi auzit cineva in Romania despre masuri privind integrarea varstnicilor pe piata muncii. Aici, pe de o parte, toata lumea vorbeste despre tineri, iar pe de alta despre reangajari nelegitime si pensii speciale.

Presedintele a vorbit si despre egalitatea pe piata muncii dintre femei si barbati sustinand ca s-ar fi facut progrese tangibile.

In fine, sa retinem aspectele cu adevarat relevante.

Ce a cerut Iohannis pentru Romania

Presedintele Klaus Iohannis, plasat in stanga premierului olandez Mark Rutte, a cerut tarilor occidentale sa nu introduca conditii mai greu de indeplinit pentru aderarea la euro prin asa numitele criterii de convergenta reala, caci ar aparea riscul ca intre Vest si Est sa se caste o prapastie si mai mare.

Daca am inteles bine, presedintele Iohannis a sustinut, implicit, ca Romania ar putea reduce mai repede din diferente in interiorul zonei euro, decat in afara ei.

E un subiect care pretinde cu adevarat sa fie discutat. In orice caz, ideea centrala a ramas opozitia sa fata de o Europa cu trepte diferite de integrare.

Ne vom referi mai putin la alte interventii, caci, asa cum am spus, ele au fost extrem de eterogene. Se impune in schimb o observatie de ordin general.

La acest summit fiecare lider politic s-a putut lauda nestingherit, caci nu era acolo nimeni care sa-i opuna un punct de vedere diferit si lucrurile au mers pana intr-acolo, incat un prim-ministru a criticat presa din propria patrie care nu i-ar aprecia succesele (Letonia).

Foarte multumit de sine s-a aratat, bunaoara, si premierul spaniol Mariano Rajoy care a dat impresia ca vine dintr-o tara care a depasit toate crizele.

A atras, insa, atentia prin caracterul ei polemic interventia lui Viktor Orban, premierul Ungariei, care spre deosebire de colegii sai a negat din start posibilitatea unui model social european unic, pledand in schimb pentru abordarile nationale.

El a invocat diversitatea ireductibila a perspectivelor (modelul social suedez, cel francez in plina evolutie dupa alegerea lui Macron etc), dar asa cum era de asteptat discursul sau a fost primit cu raceala.

Totusi, cel putin intr-o privinta, liderul de la Budapesta avea dreptate. Dezbaterile privind pilonul social european, care au debutat cu mai bine de un an in urma si care au strans peste 16.000 de interventii intr-o ampla consultare publica prealabila, par lipsite de coerenta.

Intr-un mod cu totul diferit, presedintele Romaniei sesiza, in esenta, acelasi lucru atunci cand avertiza ca exista riscul ca (pe urmele Europei cu doua viteze) diferentele dintre Est si Vest sa creasca, ceea ce - am adauga noi - ar fi un esec al unei mari intreprinderi cu scopuri atat de generoase.

Caci propunandu-si sa anihileze hazardul nasterii in Europa, asa cum se spune in tweet-ul promotional, s-ar obtine exact contrariul.

Horatiu Pepine

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...