Iohannis contesta la CCR o Lege prin care politistii ar avea puteri sporite

Presedintele Klaus Iohannis a trimis Curtii Constitutionale, luni, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice.

Astfel, presedintele contesta, printre alte prevederi, si pe aceea prin care politistii pot folosi dispozitive cu electrosocuri. De asemenea, Iohannis apreciaza ca sunt neclar formulate situatiile in care politistul are dreptul sa conduca o persoana la sectie.

Legea supusa controlului de constitutionalitate are ca obiect de reglementare modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice in scopul adoptarii unor masuri care sa conduca la cresterea capacitatii de interventie in acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitarii atributiilor de serviciu sau indeplinirii misiunilor, dar si a celor necesare asigurarii unei protectii juridice si fizice a personalului angajat.

In opinia presedintelui, Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice a fost adoptata de Senat cu incalcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 119 si art. 147 alin. (4) din Constitutie.

Astfel, Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice a fost adoptata fara solicitarea avizului CSAT, se arata in sesizare.

Potrivit art. 4 lit. d) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, CSAT "d) avizeaza proiectele de acte normative initiate sau emise de Guvern privind: 1. securitatea nationala; 2. organizarea generala a fortelor armate si a celorlalte institutii cu atributii in domeniul securitatii nationale".

In primul rand, potrivit art. II pct. 1 din legea supusa controlului de constitutionalitate, prin modificarea art. 26 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, printre atributiile principale ale acesteia sunt incluse masuri de prevenire si combatere a terorismului.

Conform art. 1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, "Terorismul reprezinta ansamblul de actiuni si/sau amenintari care prezinta pericol public si afecteaza securitatea nationala, avand urmatoarele caracteristici: a) sunt savarsite premeditat de entitati teroriste, motivate de conceptii si atitudini extremiste, ostile fata de alte entitati, impotriva carora actioneaza prin modalitati violente si/sau distructive; b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natura politica; c) vizeaza factori umani si/sau factori materiali din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, populatiei civile sau al oricarui alt segment apartinand acestora; d) produc stari cu un puternic impact psihologic asupra populatiei, menit sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite".

Potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei " (1) Organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt: Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, precum si Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Justitiei, prin structuri interne specializate; (2) Activitatea pentru realizarea securitatii nationale este organizata si coordonata de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii".

In aceste conditii, reglementarea ca atributie principala a aplicarii de "masuri de prevenire si combatere a terorismului" de catre o autoritate a administratiei publice centrale, Politia Romana, structura demilitarizata aflata in subordinea Ministerului Afacerilor Interne, califica aceasta structura drept un "organ de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale". Or, in aceste conditii, adoptarea unui act normativ ce vizeaza organizarea si functionarea unei institutii cu atributii in domeniul securitatii nationale, fara avizul CSAT, incalca competenta de avizare si rolul prevazut de art. 119 din Constitutie a acestei autoritati constitutionale.

In plus, introducerea unei asemenea atributii principale, fara corelarea acesteia cu atributiile celorlalte organe de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale, a carei realizare este organizata si coordonata de catre CSAT lipseste norma de claritate si precizie, contrar exigentelor stabilite de art. 1 alin. (5) din Constitutie, se arata in sesizare.

De asemenea, potrivit art. II pct. 13 din legea supusa controlului de constitutionalitate, art. 38 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane este completat cu o serie de cazuri in care politistul este indreptatit sa patrunda "in orice mod, intr-o locuinta sau orice spatiu delimitat ce apartine ori este folosit de o persoana fizica sau juridica, fara consimtamantul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru: (...) d) a prinde autorul unor acte de terorism, daca exista indicii ca acesta se afla in acel spatiu".

In al doilea rand, avand in vedere amploarea modificarilor realizate la nivelul Legii nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane si faptul ca modificarile aduse acestui act normativ sunt propuse de initiatori pentru imbunatatirea mecanismelor de care dispune Politia Romana in asigurarea ordinii publice, domeniul actului normativ se incadreaza in domeniul pentru care competenta de avizare apartine Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, avand in vedere si considerentele dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, se mai arata in document.

Presedintele mai arata ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice a fost adoptata de Senat cu incalcarea prevederilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum si cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constitutie, respectiv a depasirii termenului constitutional de adoptare tacita, cu consecinta incalcarii principiului bicameralismului.

Legea a fost adoptata de Senat, in calitate de prima Camera competenta, in sedinta din data de 25 iunie 2018. Legea dedusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata cu incalcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbatuta si adoptata cu depasirea termenului constitutional de 60 de zile stabilit pentru prima Camera sesizata, se arata in sesizare.

In sesizare se arata ca art. II pct. 8 incalca art. 1 alin. (5), prin raportare la art. 23 si art. 53 din Constitutie.

Potrivit acestor modificari si art. 322 alin. (1) nou introdus, politistul are dreptul sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanei in situatia in care "acesta incalca dispozitiile legale, ori exista motive verosimile pentru a banui ca pregateste sau a comis o fapta ilegala". Sintagma "motive verosimile" nu este una definita in cuprinsul modificarilor aduse actului normativ, contrar exigentelor de tehnica legislativa, fiind una neclara, de natura sa lipseasca norma de precizie si claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constitutie, se arata in sesizare.

In egala masura, potrivit art. 324 alin. (1) lit. b), dispozitie nou introdusa, politistul are dreptul sa conduca o persoana la sediul politiei atunci cand, "din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstantelor ori bunurilor aflate asupra sa, creeaza motive verosimile pentru a banui ca pregateste sau a comis o fapta ilegala", iar potrivit art. 324 alin. (1) lit. d), un alt motiv care permite politistului sa conduca o persoana la sediul politiei este cazul in care "luarea unor masuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru acesta sau pentru ordinea publica".

"Avand in vedere faptul ca o astfel de masura reprezinta o restrangere a exercitiului libertatii individuale, apreciem ca modul general de formulare a acestor cazuri este unul lipsit de claritate si precizie, fiind de natura sa incalce exigentele stabilite de art. 53 din Constitutie privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, asa cum acestea au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale", subliniaza Klaus Iohannis.

Potrivit art. 3212 nou introdus "politistul are dreptul de a utiliza bastoane, tonfe, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si/sau paralizante, caini de serviciu, scuturi de protectie, casti cu vizor, dispozitive cu electrosocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava, in scopul impiedicarii sau neutralizarii actiunilor violente ale persoanei, atunci cand:

a) utilizarea fortei fizice nu a fost sau nu este apta sa produca acest rezultat, sau b) aceasta intentioneaza sa savarseasca sau savarseste actiuni violente cu obiecte, dispozitive, substante sau animale ce pot pune in pericol viata, sanatatea ori integritatea corporala a persoanelor".

"Avand in vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integritatii fizice a persoanelor vizate, apreciem ca folosirea de catre politist a dispozitivelor cu electrosocuri reprezinta o masura disproportionata in raport cu scopul sau prin raportare la art. 53 din Constitutie", subliniaza seful statului.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...