Iohannis trimite la CCR a doua lege a Justitiei, care vizeaza organizarea CSM

Presedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Curtii Constitutionale, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Este a doua sesizare a sefului statului pe unul dintre actele normative din pachetul de Legi ale Justitiei.

Puteti citi integral sesizarea aici.

Iohannis precizeaza, intr-un comunicat de presa remis vineri de Administratia Prezidentiala, ca modificarile la Legea 317/2004 privind CSM au mai fost atacate in doua randuri la CCR.

"Cu toate acestea, consideram ca forma rezultata dupa punerea de acord a legii cu decizia Curtii Constitutionale prin care s-a constatat neconstitutionalitatea unor dispozitii contine, in continuare, o serie de dispozitii de natura sa incalce principii si prevederi constitutionale", adauga documentul citat.

Iohannis semnaleaza ca unele dintre prevederile legii incalca dispozitii din articolele 1, 16, 21, 124, 125, 133, 134 si 147 din Constitutie.

Obiectiile presedintelui

Sesizarea catre CCR arata ca "sectiile Consiliului Superior al Magistraturii pentru judecatori si procurori primesc o serie de atributii noi ca urmare a modificarilor operate in legile de modificare si completare a Legii nr. 303/2004 si a Legii 304/2004, precum si o serie de atributii in domeniul carierei magistratilor, care in prezent apartin plenului Consiliului Superior al Magistraturii".

Astfel, potrivit noilor reglementari, Sectia pentru judecatori:

• numeste si revoca din functie presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
• propune presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din functie a judecatorilor
• numeste judecatorii stagiari pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii;
• elibereaza din functie judecatorii stagiari;
• dispune promovarea judecatorilor

Totodata, Sectia pentru procurori:

• la propunerea ministrului Justitiei, inainteaza presedintelui Romaniei propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctului si adjunctului acestuia, procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestuia
• numeste si revoca procurorii sefi de sectie ai PICCJ, DNA si DIICOT
• propune presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din functie a procurorilor;
• numeste procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii;
• elibereaza din functie procurorii stagiari;
• numeste in functii de conducere procurorii, in conditiile legii si ale regulamentului.

Asta in conditiile in care potrivit Constitutiei, "propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice".

De asemenea, "Consiliul Superior al Magistraturii propune presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.

Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica".

Presedintele arata in sesizare de ce atributiile plenului CSM nu pot fi distribuite celor 2 sectii: "Daca am accepta posibilitatea ca atributiile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, deci ale Consiliului Superior al Magistraturii ca organ colectiv si reprezentativ, sa fie distribuite celor doua sectii ale Consiliului Superior al Magistraturii, ar insemna ca vor functiona de facto doua structuri de tip Consiliul Superior al Magistraturii - una pentru judecatori si una pentru procurori".

"Asadar, atat timp cat Constitutia Romaniei a prevazut o competenta generala pentru plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ colegial si reprezentativ, si doar o competenta de atribuire pentru sectiile sale, nu se poate admite ca, prin lege organica, atributiile stabilite la nivel constitutional pentru a fi exercitate de plen sa fie exercitate de catre sectii si nici ca sectiile Consiliului Superior al Magistraturii sa primeasca alte atributii care fie sunt contrare, fie depasesc rolul lor constitutional stabilit in art. 134 alin. (2) din Constitutie", mai precizeaza documentul.

Art. I pct. 37 si pct. 41 din lege incalca de asemenea Constitutia, mai arata presedintele Iohannis.

Punctul 37 prevede ca, "daca in urma efectuarii verificarilor prealabile se constata ca nu exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare, sesizarea se claseaza, iar rezultatul se comunica direct persoanei care a formulat sesizarea si persoanei vizate de sesizare.

Rezolutia de clasare este supusa confirmarii inspectorului-sef. Rezolutia poate fi infirmata, o singura data, de inspectorul-sef, care poate dispune, prin rezolutie scrisa si motivata, completarea verificarilor" - dispozitii ce sunt lipsite de claritate, precizie si predictibilitate, intrucat nu este prevazut niciun termen in care inspectorul-sef confirma sau infirma rezolutia de clasare in urma verificarilor preliminare.

Posibil conflict de competente

"Lipsa unui termen legal pentru confirmarea/infirmarea rezolutiei de clasare de catre inspectorul-sef, respectiv a unui termen prin care inspectorul-sef, in cazul in care infirma rezolutia de clasare, sa dispuna prin rezolutie scrisa si motivata completarea verificarilor se constituie in elemente justificative pentru lipsa de previzibilitate a legii, permitand inspectorului-sef sa tergiverseze luarea unei anumite decizii.

Totodata, este afectat si interesul legitim al persoanei care a sesizat Inspectia Judiciara de a se adresa instantei de contencios administrativ intr-un termen rezonabil, in conditiile in care rezolutia de clasare este confirmata de inspectorul-sef", se arata in sesizare.

De asemenea, acelasi articol incalca Constitutia, deoarece prevede ca in cazurile urgente sau cele care prezinta un interes public deosebit, "Sectia pentru judecatori sau Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa caz, poate stabili termene mai scurte decat cele prevazute la art. 45 si 46.

In aceste cauze, prelungirea poate fi acordata, la cererea inspectorului judiciar, de catre Sectia pentru judecatori sau Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa caz" - prevederi care sunt, din nou, lipsite de claritate, precizie si predictibilitate.

Seful statului subliniaza ca poate fi generat un "conflict de competente intre cele doua sectii ale Consiliului Superior al Magistraturii si inspectorul-sef".

Procedura disciplinara

In document se mai arata ca este incalcat art. 1 alin. (5) din Constitutie prin art. I pct. 54: "Pe durata procedurii disciplinare, sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din functie a magistratului, pana la solutionarea definitiva a actiunii disciplinare, daca exercitarea in continuare a functiei ar putea afecta desfasurarea cu impartialitate a procedurilor disciplinare sau daca procedura disciplinara este de natura sa aduca atingere grava prestigiului justitiei.

Masura suspendarii poate fi reevaluata oricand, pe durata judecarii actiunii disciplinare, pana la pronuntarea hotararii, de catre sectia corespunzatoare".

Sursa citata precizeaza ca este imposibil de dedus cum se poate dispune reevaluarea - la cerere sau din oficiu - iar daca este la cerere, nu este clar cine poate solicita aceasta reevaluare - magistratul cercetat disciplinar, inspectorul judiciar ori inspectorul-sef.

Numirea conducerii IJ

Atributiile Inspectiei Judiciare vizeaza in mod egal atat judecatorii, cat si procurorii, insa, conform art. I pct. 70 din legea criticata, Inspectia Judiciara este condusa de un inspector-sef-judecator numit prin concurs de catre Consiliul Superior al Magistraturii, ajutat de un inspector-sef adjunct-procuror, desemnat de inspectorul-sef.

Seful statului arata ca "legiuitorul nu poate institui o diferentiere in cadrul aceleiasi categorii profesionale a magistratilor, sub aspectul vocatiei de a fi ales ca inspector-sef doar in favoarea judecatorilor".

"Urmare a noii filosofii a legiuitorului cu privire la conducerea Inspectiei Judiciare, rezulta ca procurorii sunt exclusi de la dreptul de a fi numiti in functia de inspector-sef al Inspectiei Judiciare, intrucat se stabileste in mod neechivoc faptul ca inspectorul-sef nu poate fi decat un judecator, iar inspectorul sef-adjunct nu poate fi decat un procuror.

In aceeasi masura, legiuitorul exclude posibilitatea ca un judecator sa fie numit in functia de inspector-sef adjunct al Inspectiei Judiciare", potrivit sesizarii.

Documentul mai arata ca art. I si pct. 74 elimina proba scrisa si testul psihologic din examenul pentru ocuparea functiei de inspector-sef al Inspectiei Judiciare. De asemenea, desemnarea de catre inspectorul-sef a persoanelor din conducerea IJ se face in urma unei simple evaluari a proiectelor de management specifice fiecarui post de conducere.

"Toate aceste modificari sunt aspecte care indica o relativizare a standardelor profesionale impuse conducerii Inspectiei Judiciare, cu consecinta eliminarii independentei sale operationale.

Aceasta tendinta genereaza efecte negative cu privire la calitatea activitatii Inspectiei Judiciare in materia raspunderii magistratilor si, pe cale de consecinta, este de natura sa puna in pericol independenta justitiei si insusi rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei", se mai arata in sesizare.

Saptamana trecuta, Iohannis a atacat la CCR si modificarile Parlamentului la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara.

Asta dupa ce presedintele a anuntat ca trimite la Curtea Constitutionala intregul pachet al Legilor Justitiei si sesizeaza si Comisia de la Venetia, el adresand si un apel CCR sa nu se grabeasca si sa conlucreze cu organismul european.

Citeste si Steluta Cataniciu il acuza pe Iohannis de abuz de drept. Legea ii da dreptate presedintelui

Candidatul periculos pentru Ciolacu în cazul retragerii lui Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei: ”Va fi un șoc pentru PSD”

Situația candidatului Cătălin Cîrstoiu se complică pe zi ce trece, iar PSD și PNL par că s-au spălat pe mâini în ceea ce îl privește. Recent, Marcel Ciolacu a declarat că medicul...

Gafa rușinoasă a premierului Ciolacu în Qatar. Ce-a putut să spună în loc de ”lecție” VIDEO

În timpul vizitei sale în Qatar, premierul Marcel Ciolacu a fost protagonistul unei gafe rușinoase, în timp ce lăuda grandoarea Campionatului Mondial de Fotbal găzduit de țara asiatică în...