Tacerile prezidentiale

Autor: Hari Bucur-Marcu - Expert international in materia apararii nationale
Duminica, 13 Mai 2018, ora 21:10
16055 citiri

In ultimele zile si chiar ore, in declaratii de presa ori de la tribuna unor intalniri civile, Presedintele Romaniei ne anunta ca anumiti inalti demnitari, apartinand partidului de guvernamant si care fac parte atat din executiv, cat si din legislativ adopta pozitii de politica externa fara sa il bage in seama.

Am scris Presedintele Romaniei ca pe un nume propriu. De fapt, l-am scris cum il scrie si Constitutia Romaniei, pentru ca nu este vorba doar despre un titlu, despre denumirea unei functii, ci este vorba despre denumirea unei institutii. Doar ca aceasta institutie este formata dintr-o singura persoana, ceea ce poate crea confuzii. Aceasta precizare este importanta, deoarece indica faptul ca anumite persoane de la varful puterilor executiva si legislativa din statul Romania au decis si se comporta ca si cand institutia aceasta a Presedintelui Romaniei a devenit irelevanta.

Doar ca ea nu e deloc irelevanta. Este exact pe dos: institutia Presedintelui Romaniei este fundamental importanta. Pentru ca, in Romania, conform Constitutiei, suveranitatea apartine poporului, iar acesta si-o exercita (fara sa si-o delege!) prin doua institutii: Parlamentul si Presedintele Romaniei. Asta, atunci cand nu alege sa si-o exercite direct, prin referendum. Deci, scoaterea Presedintelui Romaniei din procesul de pregatire si de luare a deciziilor strategice, prin care se pozitioneaza Romania in interiorul aliantei militare si al uniunii din care face parte, dar si in politica externa si de securitate, in general, este fara nici cea mai mica indoiala o stirbire a suveranitatii.

Stirbirea suveranitatii ar fi doar daca toate deciziile luate fara presedinte sunt decizii bune si favorabile exclusiv suveranului, adica poporului roman. Dar, daca inaltii demnitari din Guvern si din Parlament pregatesc decizii si iau atitudini publice contrare intereselor declarate sau implicite ale suveranului, adica ale poporului roman, atunci putem vorbi fara sa gresim prea tare despre suprimarea suveranitatii.

Traind in Romania si cunoscandu-i si dupa nume si dupa minte pe inaltii demnitari din executiv si din legislativ despre care vorbeste Presedintele Romaniei in recentele sale aparitii publice, nu ne vine sa credem ca s-au apucat ei de daramarea statului, de suprimarea suveranitatii ce apartine in exclusivitate si continuu poporului. Agenda lor este mult mai modesta. Ei vor sa aiba un stat pe care sa il poata guverna, desi este extrem de vizibil ca nu se pricep la chestia asta cu guvernarea. Cu cat este el, statul, mai mic si mai prapadit, cu atat ar trebui sa fie mai usor de guvernat, se pare ca isi spun ei.

Dar, pe langa asta, obiectivul declarat al acestor inalti demnitari este si subrezirea acelei parti a statului pe care ei il guverneaza si careia i-au zis "statul paralel". Parte ce le este vadit potrivnica. Nu pentru ca i-ar impiedica sa guverneze dupa cheful lor, ci pentru ca nu ii lasa sa guverneze asezati in anumite pozitii publice, unde nu au voie sa se aseze, pentru ca ei sunt subiecti ai legii penale. Fie condamnati pentru infractiuni confirmate definitiv, fie trimisi in judecata pentru alte infractiuni, fie si unele si altele. Asa ca, paralel cu actiunile demarate din functiile publice pe care le ocupa, pentru spalarea lor penala, ei se "lupta" si cu "statul paralel".

"Lupta" aceasta, din ce ne putem da seama din public, este de natura intimidarii si amenintarii celor care li s-ar putea opune sau i-ar putea sanctiona pentru modul prost in care guverneaza. Mai ales presedintele Klaus Iohannis este continuu intimidat si amenintat cu suspendarea, in anticiparea oricarui gest de sanctionare a acestor demnitari conectati la legea penala din pozitia de faptuitori dovediti sau doar prezumati.

De aceea presedintele se rezuma la a critica verbal proasta guvernare si situatiile de stirbire a suveranitatii. Adica a pozitiei sale, cea prin care poporul suveran isi exercita suveranitatea care ii apartine constitutional. Fara ca presedintele sa faca nici cel mai modest gest de sanctionare a celor care produc proasta guvernare.

Cand zicem de aceea, de fapt emitem doar o ipoteza. Pentru ca nu stim si nici nu avem de unde sa stim de ce presedintele Iohannis nu face nimic. Doar critica ceea ce vedem cu totii ca este extrem de criticabil in comportamentul inaltilor demnitari executivi si legislativi. Chiar condamnabil, daca ma intrebati pe mine.

Ne-ar fi placut sa ne spuna si noua daca chiar asa este, ca functioneaza intimidarea si amenintarea sa cu suspendarea si ca de aceea nu face nimic mai mult decat sa critice verbal comportamentele individuale reprobabile ale inaltilor demnitari vizati. Dar presedintele Iohannis tace pe subiectul acesta.

Eu am fost intrebat cam ce ar putea face presedintele, chiar daca nu s-ar speria la intimidarile si amenintarile celor care "lupta" cu "statul paralel"?

Raspunsul meu este ca nu ne putem pune vreodata in situatia de a-i spune Presedintelui Romaniei ce sa faca. Si ca institutie si ca persoana, presedintele este extrem de bine informat. Are cele mai sofisticate mijloace de luare a oricarei decizii strategice, dintre toate institutiile si dintre toate persoanele care populeaza aceste institutii, din Romania.

Are un loc al sau, personalizat, in toate intalnirile la varf din alianta militara NATO si din Uniunea Europeana, unde se intalneste doar cu cei asemenea lui, personalitati de statura mondiala, si de la care poate capata sfaturi mult mai pertinente decat i-ar putea da cineva din public. Ca sa nu mai vorbim nimic despre pretentia de a-i spune imperativ presedintelui ce sa faca.

Ce putem spune este doar ce poate face presedintele, daca ar vrea sa faca ceva. Presedintele Romaniei are la dispozitie toata puterea care ii trebuie. Are legea de partea lui. Are precedentul Atanasiu, pe care presedintele de atunci Basescu l-a suspendat sub pretextul unei plangeri penale niciodata dusa in instanta, pentru ca Atanasiu nu voia sa plece de la Aparare, desi nu avea ce cauta acolo.

Actualul presedinte poate suspenda instantaneu premierul, dar si pe ministrii care au incalcat legea penala sau pe cea a raspunderii ministeriale, in vazul lumii. Daca instrumentele acestea nu ajung, mai are la dispozitie, tot in temeiul legii, instrumentele de aparare a democratiei, cum ar fi starea de asediu sau cea de necesitate.

In 24 de ore, toata constructia asta cel putin aparent infractionala, cu obiectivul evident de subrezire a statului, de atac la suveranitatea constitutionala poate fi dezmembrata, reciclata si pusa la pastrare, pentru o judecata ulterioara, la rece si pe baza de probe.

Doar sa vrea Presedintele Romaniei. Care presedinte, cel putin deocamdata, tace. Pe subiectul tentativei de stirbire a suveranitatii, prin scoaterea institutiei pe care o reprezinta din ciclul firesc, moral, legal si constitutional de fundamentare, formulare si de decizie strategica in domeniul securitatii nationale, domeniu ce include si apararea nationala, si politica externa.

Iar daca presedintele Iohannis tace, nu putem noi, publicul, sa vorbim in numele lui. Nici macar nu putem sa ii acuzam ca ar comite prin asta stirbirea suveranitatii nationale pe cei care il scot pe presedinte din functia strategica, il izoleaza, il pun in carantina. Cum am putea noi sa emitem acuzatii, cand presedintele este cel care are toate informatiile, toate probele, toate indiciile si toate argumentele sa o spuna primul. Dar presedintele tace. Pe subiectul asta. Domnia sa doar spune ca nu este consultat, ca nu este bagat in seama, ca Guvernul si Parlamentul, populate si conduse de Partidul Social Democrat, mai au putin si ne baga in razboi, dar si ca ne scot din Uniunea Europeana.

Si ne lasa sa intelegem ca acestia l-au si suspendat deja din functia unde a ajuns fiind ales de peste sase milioane de cetateni, cea de Presedinte al Romaniei.

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala, publicand carti si articole pe subiecte din materie, in engleza si traduse in mai multe limbi de circulatie larga sau restransa, organizand cursuri, seminarii si conferinte internationale, si oferind expertiza, individual sau in cadrul echipelor de experti internationali, in unele state din estul Europei si din Caucazul de Sud. In Romania, Hari Bucur-Marcu a captat atentia publicului si a autoritatilor in domeniu, prin aparitii si comentarii in presa clasica si in cea noua, pe probleme din materia in care este expert.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



România a depășit 1.091 km de autostradă şi drum expres în circulaţie. Anunțul ministrului Transporturilor despre viitoarele proiecte
România a depășit 1.091 km de autostradă şi drum expres în circulaţie. Anunțul ministrului Transporturilor despre viitoarele proiecte
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat joi, 28 martie, că sunt implementate - proiectare şi execuţie contracte pentru construirea a încă 729 km de drum de mare viteză....
Nicușor Dan: ”Într-o țară civilizată, Ştefan Dumitraşcu și domnii Greblă şi Hopincă ar trebui să fie azi în pușcărie”
Nicușor Dan: ”Într-o țară civilizată, Ştefan Dumitraşcu și domnii Greblă şi Hopincă ar trebui să fie azi în pușcărie”
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a enumerat joi, 28 martie, câteva persoane despre care consideră că „într-o ţară civilizată ar trebui să fie azi în puşcărie. „Eu am precizat azi...
#Iohannis Israel guvern, #Iohannis Ierusalim Melescanu, #politica externa Dancila , #presedinte