Doi ani cu Iohannis presedinte: Momentele cheie ale mandatului si deciziile dificile pe care le are in fata

Miercuri, 16 Noiembrie 2016, ora 09:25
6820 citiri
Doi ani cu Iohannis presedinte: Momentele cheie ale mandatului si deciziile dificile pe care le are in fata
Foto: Arhiva Facebook/Klaus Iohannis

Presedintele Klaus Iohannis implineste miercuri doi ani de la castigarea alegerilor prezidentiale din 2014.

Daca pana la finalul primului an de mandat Iohannis fusese pus in situatia de a alege un guvern tehnocrat, dupa ce Guvernul Ponta a demisionat in urma protestelor de la Colectiv, la finalul celui de-al doilea an la Cotroceni seful statului se afla la mai putin de o luna distanta de o alta decizie dificila: numirea unui nou premier, dupa parlamentarele din 11 decembrie.

Un alt fel de a face politica

Klaus Iohannis a castigat alegerile prezidentiale din noiembrie 2014 sub promisiunea ca va schimba "modul de a face politica", atat in relatia cu institutiile statului, in special Parlamentul si Guvernul, cat si in relatia cu cetatenii. Printre primele sale angajamente clare au fost modificarea legislatiei electorale, al carei punct principal era introducerea votului prin corespondenta, si setarea unor obiective in domenii cheie precum Educatia si Sanatatea.

Unele au fost deja aplicate, insa in domenii precum Educatia si Sanatatea rezultate concrete sunt asteptate abia in 2017.

Crizele externe ale mandatului lui Iohannis: Migratia, Brexit si amenintarile asupra Flancului estic

Mai multe rezultate concrete au aparut insa in ceea ce priveste politica externa a Romaniei, dar nici controversele nu au lipsit.

Primul an de mandat a fost marcat de un adevarat turneu international al presedintelui, care a vizitat aproximativ 15 state, precum si SUA. Ritmul nu a fost continuat si in 2016, Iohannis preferand sa se concentreze pe cateva tari din UE.

Prima criza majora a fost cea a migratiei si introducerea cotelor obligatorii de imigranti, unde presedintele a fost criticat pentru ca nu a avut o reactie prompta, apoi pentru ca s-a aflat intr-o "contra-pozitie" fata de Comisia Europeana. Initial, Romania a respins ideea cotelor obligatorii, alaturandu-se unui grup de state care nu a avut insa castig de cauza. Ulterior, Romania a precizat ca aceste cote pot fi atinse si acceptate, in pofida faptului ca numarul avansat de Comisia Europeana a tot crescut.

Al doilea an de mandat a marcat si momentul schimbarii de atitudine, odata cu venirea la Palatul Cotroceni si a noului consilier prezidential pe politica externa, Bogdan Aurescu, cel care l-a inlocuit pe Lazar Comanescu, devenit ministru. Noul scop declarat al Romaniei a fost ca tara noastra sa devina un pol regional, atat politic, cat si in domeniul securitatii.

Nu au lipsit insa controversele, cum a fost in cazul propunerii Romaniei de a infiinta un grup naval NATO la Marea Neagra pentru exercitii. El trebuia parafat odata cu vizita presedintelui in Bulgaria, insa vecinii de la sud s-au retras chiar cu o zi inainte ca documentele sa fie semnate.

Mai mult succes a avut insa Brigada multinationala, care va avea sediul la Craiova, si la care si-au anuntat deja participarea mai multe state. Scopul este ca Romania sa devina principalul partener NATO si SUA in zona Flancului estic, amenintata acum de o atitudine expansionista a Rusiei.

In privinta Republicii Moldova, principala modificare de politica externa a fost schimbarea de atitudine, Iohannis anuntand ca Romania nu va mai sustine persoane anume din randul politicienilor moldoveni, asa cum s-a intamplat pana acum, ci va sustine institutiile statului, pentru ca ele sa devina mai puternice. La acest comportament a contribuit si instituirea unei liste de obligatii pe care autoritatile de la Chisinau trebuie sa le indeplineasca pentru a putea accesa in continuare banii veniti din partea Romaniei ca ajutor.

In ceea ce priveste Brexit, odata cu referendumul din Marea Britanie, Romania a incercat sa transmita ideea ca rezultatul nu este o "tragedie", ci este un eveniment care poate oferi tarii noastre diferite oportunitati, pentru a-si intari rolul in Uniunea Europeana.

Relatia cu Parlamentul: Partidele sa scape de penali!

In plan intern, inca de la preluarea mandatului, Klaus Iohannis a avut un discurs anticoruptie, pledand pentru curatarea clasei politice. La inceputul mandatului, aproape toate voturile date de Parlament impotriva unor solicitari ale DNA erau comentate - pe Facebook - de presedinte, care cerea revizuirea atitudinii alesilor.

Anul 2015 nu a vazut progrese semnificative, in acest domeniu, cu exceptia unor voturi date la inceputul anului, imediat dupa alegerile prezidentiale, cand partidele sustineau ca au "inteles vocea strazii". Punctul culminant a venit la inceputul verii, cand insusi premierul de atunci, Victor Ponta, a ajuns la votul colegilor si a fost salvat de la urmarirea penala intr-un dosar.

Lucrurile s-au schimbat spre finalul anului, dupa tragedia din Colectiv, moment in care presiunea venita de la Palatul Cotroceni pentru sustinerea luptei anticoruptie inclusiv la nivelul Parlamentului a crescut in intensitate, insa fara un impact major, avand in vedere ca senatorii si deputatii au continuat sa respinga unele cereri ale Justitiei. In total, in cursul celor 4 ani de mandat ai actualului Legislativ, aproape jumatate dintre cererile procurorilor DNA si DIICOT au fost respinse, proportia fiind neschimbata aproape de la an la an.

O tema anticoruptie suplimentara a aparut in aceasta toamna, odata ce Iohannis a anuntat ca nu va nominaliza un premier cu probleme de coruptie, decizie care loveste in special in PSD si ALDE, unde erau vehiculate numele lui Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu.

Afirmatia a redeschis dezbaterea cu privire la puterea constitutioanala a presedintelui si marja de discretie in numirea unui premier, cu toate ca nici PSD si nici ALDE nu au anuntat inca numele sau profilul prim-ministrului pe care il vor nominaliza. In schimb, PNL si USR si-au anuntat deja sustinerea pentru Dacian Ciolos, varianta despre care Klaus Iohannis a spus ca este una buna.

Subiect fierbinte pe to-do list-ul presedintelui: numirea sefului SIE

In cei doi ani de mandat, Klaus Iohannis a numit sefii serviciilor secrete, unul dintre ei, Mihai Razvan Ungureanu, demisionand insa in toamna acestui an. La acel moment au fost invocate probleme de sanatate, dar au existat si speculatii legate de relatii tensionate cu presedintele, dar si cu sefa DNA, Laura Codruta Kovesi. Seful statului a anuntat ca va desemna dupa alegeri un nou sef la SIE.

Schimbari in comunicarea de la Palatul Cotroceni

In 2015, Iohannis prefera comunicarea pe Facebook, unde posta frecvent mesaje cu diferite ocazii, exprimandu-si pozitiile in mediul virtual.

Nu doar comunicarea in medul online a atras critici, ci si lipsa de reactie a presedintelui. Unele voturi din Parlament impotriva solicitarilor procurorilor au parut a fi ignorate de seful statului, la fel ca unele scandaluri care au atins Palatul Cotroceni, cel mai important fiind cel din jurul lui Dan Mihalache, care a fost surprins dormind la o reuniune internationala. La fel, au lipsit reactii in cazuri precum moartea politistului Bogdan Gigina din toamna anului trecut, iar in alte situatii, precum demisia lui Victor Ponta sau stabilirea cotelor de imigranti pentru Romania, reactiile au venit tarziu.

Intr-un mesaj in fata Parlamentului, in 2015, Iohannis a venit cu un raspuns la aceste critici: "Stiu ca de-a lungul acestui an unii s-au intrebat de ce nu reactionez la orice subiect, de ce nu intervin in forta la adresa unor oameni politici cu functii in stat, de ce nu raspund la atacuri cu aceeasi moneda. Sper ca onorand promisiunea de a face politica altfel am dat raspuns si acestor intrebari".

Schimbarea a inceput insa odata cu plecarea lui Dan Mihalache din functia de sef al Cancelariei (post care a si fost desfiintat). Mihalache a fost numit ambasador la Londra.

Seful statului si-a numit ulterior si un purtator de cuvant, in persoana jurnalistului Madalina Dobrovolschi.

Presedintele a devenit mult mai deschis si personal in comunicarea publica, vorbind cu jurnalistii la mai multe evenimente si raspunzand intrebarilor. Inclusiv declaratiile de presa sustinute la Palatul Cotroceni - rare in primul an si jumatate de mandat - au devenit prilejuri pentru Iohannis sa raspunda la intrebari si sa-si faca direct cunoscute opiniile.

Vezi cum era privit Iohannis dupa primul an de mandat:

Primar prins în timpul unei aventuri amoroase cu o angajată. “Mă, nu vă e rușine, mă? În timpul serviciului?” VIDEO
Primar prins în timpul unei aventuri amoroase cu o angajată. “Mă, nu vă e rușine, mă? În timpul serviciului?” VIDEO
Primarul localității Miheșu de Câmpie, județul Mureș, a fost surprins de mai mulți localnici în timpul unei întâlniri romantice cu o angajată. Scena în care a fost implicat Emil...
Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Ministrul de Finanţe Marcel Boloş a explicat, joi, 28 martie, că numărul mare de concedii medicale nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale. Declarația vine în...
#Klaus Iohannis doi ani presedinte, #bilant Iohannis presedinte Romania , #presedinte