Iohannis cere Parlamentului reexaminarea Legii CSM

Presedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului, spre reexaminare, a doua dintre Legile Justitiei, respectiv cea privind Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Seful statutului arata in cerere ca modificarile aduse legii afecteaza rolul constitutional de garant al independentei justitiei pe care il are Consiliul Superior al Magistraturii.

"Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii vizeaza interventii legislative substantiale de natura sa afecteze functionarea Consiliului Superior al Magistraturii si rolul constitutional al acestuia, de garant al independentei justitiei, exercitarea mandatului de membru al acestei autoritati publice, precum si functionarea Inspectiei judiciare.

Totodata, legea transmisa la promulgare cuprinde norme contradictorii, trimiteri la dispozitii inexistente in continutul Legii nr. 317/2004, dispozitii neclare si/sau necorelate intre ele si chiar paralelisme legislative, motiv pentru care se impune reexaminarea acesteia de catre Parlament", se arata in cererea presedintelui Klaus Iohannis trimisa Parlamentului.

Potrivit documentului citat, in lege se introduc doua noi conditii cu privire la eligibilitatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), si anume: o vechime de cel putin 7 ani in functia de judecator sau procuror definitiv, respectiv conditia ca acele persoane sa nu fi fost sanctionate disciplinar in ultimii 3 ani.

"Avand in vedere durata procedurilor disciplinare, in lipsa unei mentiuni privind sanctionarea disciplinara definitiva, norma este neclara intrucat un judecator sau un procuror care nu a fost sanctionat disciplinar definitiv nu va putea candida pentru a ocupa o functie de membru al CSM.

Pentru ca legea nu distinge, este posibila interpretarea ca nu indeplineste aceasta conditie un judecator/procuror sanctionat disciplinar de catre Sectie (de judecatori/de procurori), dar care a facut un recurs asupra caruia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a pronuntat inca o hotarare definitiva. Pentru claritatea normei, apreciem ca este necesar ca legiuitorul sa mentioneze drept conditie pentru ocuparea functiei de membru CSM, sanctionarea disciplinara definitiva in ultimii 3 ani", se mai mentioneaza in solicitarea sefului statului.

De asemenea, Iohannis reclama si faptul ca Sectiile CSM primesc o serie de atributii noi, ca urmare a modificarilor operate in legile de modificare si completare a Legii nr. 303/2004 si a Legii nr. 304/2004 si o serie de atributii in ceea ce priveste cariera magistratilor, atributii care, in prezent, apartin Plenului CSM.

In document se mai precizeaza ca, asa cum a stabilit si Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, CSM este organism colegial si autoritate publica de rang constitutional (Decizia nr. 374/2016).

Potrivit cererii de reexaminare, in considerarea acestei calificari, Curtea Constitutionala a statuat ca mandatul constitutional de sase ani al membrilor CSM este unic, colectiv si aplicabil autoritatii constitutionale, iar nu fiecarui membru al sau, individual.

In plus, Curtea Constitutionala a statuat ca CSM este si un organ reprezentativ:

"Curtea constata ca membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii isi exercita atributiile constitutionale in baza unui mandat reprezentativ si nu a unui mandat imperativ, acesta din urma fiind incompatibil cu rolul si atributiile conferite de art. 133 si 134 coroborate cu art. 124 si 125 din Constitutie, dar si din perspectiva modalitatii in care se iau hotararile, atat de catre Plen, cat si de catre sectii in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (...).

De asemenea, conform dispozitiilor constitutionale, Consiliul Superior al Magistraturii face parte din cadrul autoritatii judecatoresti. In acest context, autoritatii judecatoresti nu ii poate fi conferit un alt statut fata de organele reprezentative ale celorlalte puteri in stat".

Amintim ca aceasta este a doua lege din pachetul de Legi ale Justitiei pe care seful statului o trimite Parlamentului spre reexaminare.

Presedintele Klaus Iohannis a retrimis in 15 iunie Parlamentului, spre reexaminare, proiectul de modificare a Legii 304/2004, iar in prealabil sesizase Curtea Constitutionala a Romaniei asupra neconstitutionalitatii actului normativ, insa cererea i-a fost respinsa, judecatorii CCR motivand ca presedintele a depasit termenul legal de sesizare a institutiei.

Miercuri, 20 iunie, plenul Senatului, in calitate de for decizional, a respins, insa cererea de reexaminare a acestei legi.

Citeste si Parlamentul nici nu se uita pe reexaminarea ceruta de Iohannis pe una din Legile Justitiei: I-o trimitem exact asa cum este

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...

Liderul USR, după trimiterea în judecată a lui Clotilde Armand: ”Sunt nişte dosare fake, hărţuieli politice”

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a reacţionat după Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi a afirmat că...