Klaus Iohannis, izolat si criticat, intra in ultimul an de mandat pregatindu-si candidatura. Ce sanse are?

Presedintele Romaniei a implinit patru ani la Palatul Cotroceni, iar reusitele sale sunt estompate de criza politica profunda generata de guvernarea PSD-ALDE. Sansele lui de a fi reales depind, in cea mai mare masura, de capacitatea de a fi perceput ca un presedinte jucator care-l poate opri pe Liviu Dragnea.

Klaus Iohannis trece prin cea mai intunecata perioada a sa de cand se afla la conducerea tarii. Blocat de PSD, nu are solutii sa schimbe Guvernul Dancila, in vreme ce nemultumirea populatiei a atins cote ingrijoratoare.

81% dintre alegatori considera ca Romania se indreapta intr-o directie gresita.

Liviu Dragnea, presedintele PSD, este cel mai nepopular lider politic, iar social-democratii, aflati la guvernare de doi ani, au pierdut 40% din electorat.

Mai mult, incercarea de revigorare a liderului social-democrat printr-o "victorie facila" la referendumul pentru familia traditionala a esuat.

In acest context politic ostil celor din PSD, generat de acuzatiile de coruptie si de incercarile repetate ale acestui partid de a modifica prevederile legale astfel incat sa obtina o "legalizare a coruptiei", cum caracteriza un europarlamentar ecologist guvernarea social-democrata, Klaus Iohannis este perceput ca un presedinte absent.

Electoratul lui Klaus Iohannis, tot mai dezamagit

S-a produs o falie tot mai mare intre asteptarile electoratului sau si actiunile sale. Iesirile rare, cedarile in fata presiunilor facute de alianta PSD-ALDE transmit societatii mesajul ca e un lider cel putin detasat, daca nu de-a dreptul invins.

"Domnule presedinte, eu va apar. De patru ani si mai bine, explic ce faceti, de ce faceti, indemn, dar azi m-am dezumflat un pic pentru ca ati fost sovaielnic in exprimare", a scris Catalin Lascu pe Facebook un sustinator al lui Klaus Iohannis, comentand postarea presedintelui in care acesta critica Guvernul Dancila dupa rezolutia Parlamentului European si publicarea raportului MCV: "doua note foarte proaste pentru aceasta guvernare Dragnea-Dancila, care este un accident al democratiei romanesti".

Acest ton critic si dezamagit e des intalnit in majoritatea reactiilor celor care-l sustin pe Klaus Iohannis, cea mai mare nedumerire a acestora fiind aceea ca nu inteleg de ce presedintele face atat de putin pentru a opri tavalugul PSD.

Alegerile anticipate, solutia din 2015 care ar fi schimbat destinul Romaniei

Pentru a intelege atitudinea presedintelui e utila o intoarcere in timp la momentul victoriei de acum patru ani.

Klaus Iohannis castiga detasat in fata lui Victor Ponta, liderul PSD de atunci, dar i-a luat mai bine de un an pentru a scoate acest partid de la guvernare, reusind partial.

Si atunci, Victor Ponta a refuzat sa-si dea demisia din functia de premier, desi social-democratii devenisera nepopulari dupa alegerile prezidentiale.

Revolta si protestele de strada ce au luat amploare dupa catastrofa de la Colectiv l-au determinat pe premierul de atunci sa demisioneze.

PSD nu si-a pierdut majoritatea parlamentara. Liviu Dragnea a profitat de demisia lui Ponta pentru a prelua partidul.

"Noi, imediat dupa demisia lui Victor Ponta (n.red. - noiembrie 2015), am fost la Cotroceni cu propunerea de a se organiza alegeri anticipate", si-a amintit fostul presedinte PNL Alina Gorghiu intr-o discutie cu Ziare.com. "La vremea respectiva s-a vorbit mult in jurul acestui subiect. Mecanismul alegerilor anticipate era unul care dura, iar tensiunea sociala era destul de ridicata. Dar si acum cred ca solutia alegerilor anticipate ar fi fost cea mai buna, iar atunci se putea obtine", a adaugat Gorghiu.

Alina Gorghiu, fost presedinte PNL, sustine ca guvernarea tehnocrata a fost un compromis care a avantajat PSD - Foto: Hepta/Mediafax/Valentina Sarosi

Compromisul guvernului tehnocrat, vazut astazi ca o eroare politica

Social-democratii s-au ascuns in parlament vreme de un an, criticand guvernarea tehnocratilor condusi de Dacian Ciolos si au pregatit alegerile din 2016 pe care le-au castigat, profitand de relaxarea presedintelui, a electoratului sau si a degringoladei din interiorul PNL, condus, la acea vreme, de Alina Gorghiu si de Vasile Blaga, intr-o formula bicefala.

"Reamintesc faptul ca Guvernul Ciolos avea o puternica amprenta PSD. Domnul Vasile Dancu era vicepremier, iar zeci de secretari de stat erau social-democrati. A existat o mare presiune PSD asupra guvernului tehnocrat, una care s-a accentuat pe parcursul trecerii timpului si a apropierii datei alegerilor parlamentare", a declarat Alina Gorghiu, amintind ca guvernarea din 2016 a fost un mare compromis politic de care a profitat din plin Liviu Dragnea.

"...admit ca am gresit, acceptand sa stau intr-un guvern tehnocrat cand de fapt trebuia sa avem anticipate. Am ajutat prin munca mea ca PSD sa isi revina si sa castige alegerile. Asta este crucea pe care eu si altii din acel guvern o purtam. Nu mai pun la socoteala ca am contribuit efectiv la alegeri libere in 2016, nefraudate. Am dat viza de legalitate pe un act pe care apoi PSD l-a aruncat la gunoi", a postat pe Facebook Raluca Pruna, fostul ministru al Justitiei din Guvernul Ciolos.

Confesiunea doamnei Raluca Pruna descrie o realitate. Astazi, privind inapoi, strategia guvernarii tehnocrate a fost o eroare politica asumata si de Klaus Iohannis, care a ales o solutie de compromis in loc sa incerce sa scape de PSD.

Aceasta solutie a intarit, in final, formatiunea condusa de Liviu Dragnea, care a castigat alegerile. Nu ar fi fost o eroare, daca, in timpul guvernarii Ciolos, PNL reusea sa gaseasca o punte solida de comunicare cu Dacian Ciolos si, impreuna, reuseau sa scoata oamenii la vot, astfel incat sa blocheze posibilitatea PSD de a forma o noua majoritate in 2016.

Raluca Pruna, ministrul Justitiei in Guvernul Ciolos, sustine astazi ca solutia potrivita trebuia sa fie cea a alegerilor anticipate si nu compromisul unei guvernari tehnocrate - Foto: Hepta/Mediafax/Andreea Alexandru

"PNL si-a onorat toate obligatiile fata de guvernul tehnocrat. Noi i-am facut o invitatie oficiala domnului Dacian Ciolos de a se alatura PNL, iar aceasta a fost votata in unanimitate in Biroul Politic. Din pacate, domnul Dacian Ciolos a ezitat", a declarat senatorul Alina Gorghiu, fost presedinte PNL, pentru Ziare.com.

Iohannis, decis sa lase PSD sa se ingroape singur

Strategia de acum a presedintelui Klaus Iohannis este aceea de a nu mai oferi PSD nicio cale de salvare, dar aceasta presupune riscuri si suferinta. Pare hotarat sa lase PSD sa guverneze cei patru ani de mandat, iar alegatorii sa decida la urne soarta acestui partid in cunostinta de cauza. Dar mai e mult pana in 2020.

Sunt mai multe semne care arata ca acesta e drumul pe care merge Klaus Iohannis:

1. A acceptat doua nominalizari de premieri facute de alianta PSD-ALDE dupa prabusirea Guvernului Grindeanu, desi avea posibilitatea sa forteze formarea unei noi majoritati cu riscul de a fi suspendat.

2. A criticat rar, dar constant guvernarea PSD-ALDE, fara a pune, insa, o presiune reala pe liderii celor doua formatiuni politice.

3. Conform mai multor surse din jurul presedintelui, acesta nu a negociat cu Liviu Dragnea sau cu Calin Popescu Tariceanu in sensul de a incerca sa rupa alianta dintre cei doi. Sa-i promita ceva unuia in detrimentul celuilalt.

4. Nu a transmis mesaje si nu a negociat cu disidentii din PSD sau cu Victor Ponta, in fapt, opozitia din interiorul partidului condus de Liviu Dragnea.

5. Consultarile cu partidele parlamentare care au avut loc cu doua saptamani in urma s-au terminat fara macar o declaratie a presedintelui. Semn ca orice asteptari ar fi avut inainte de negocieri, acestea nu s-au concretizat si a renuntat la incercarea de a coagula o noua majoritate.

O strategie care i-a provocat lui Iohannis mari pierderi

Dar aceasta strategie de noncombat l-a afectat puternic pe Klaus Iohannis. A pierdut o mare parte din increderea celor care l-au ales si a pierdut o parte din atributii dupa modificarea legislatiei si a deciziilor CCR, cea mai importanta fiind aceea ca nu mai poate respinge nominalizarile pentru procurorii sefi decat o singura data.

In plus, a fost obligat de CCR sa o revoce pe Laura Codruta Kovesi, simbolul luptei impotriva coruptiei, perceptia electoratului sau fiind aceea ca prin aceasta revocare, DNA a fost trasa pe linie moarta.

Klaus Iohannis este un presedinte izolat care nu poate influenta guvernarea, are o Curte Constitutionala ostila si un parlament controlat de Liviu Dragnea, inamicul sau politic.

Presedintele intra, in ultimul sau an de mandat, slabit, izolat, cu o relatie tensionata cu sustinatorii sai, demoralizati de lipsa lui de implicare si de imposibilitatea de a schimba destinul Romaniei, deturnat de PSD spre o zona gri de la marginea Europei.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...