Singuratatea presedintelui Iohannis

Cand schimbarea premierului a ajuns sub domnia lui Liviu Dragnea un fapt comun si banal, care nu provoaca mai multa emotie decat starnea pe vremuri caderea unui ministru important dintr-un guvern stabil, e important si chiar vital sa ne intoarcem la principiile de baza ale simtului comun.

In acelasi timp ajuta la fel de mult si sa tii pasul cu schimbarile, sa nu ramai intepenit intr-o iluzie care nu mai corespunde realitatii. Cam asta ar trebui sa fie rolul in care sa intre Klaus Iohannis in raport cu majoritatea PSD-ALDE. O forta politica uriasa care ar fi putut sa rastoarne, daca ar fi vrut cu adevarat, tara cu susul in jos mult mai rau decat au facut-o oricum pana acum.

Iar daca a facut deja un rau major de cand se afla la guvernare, coalitia PSD-ALDE a nenorocit statutul angajatului si l-a facut in viitor sclavul angajatorului, in mod atat de ironic exact opusul promisiunilor pe care PSD si ALDE le faceau in campanie si in mitizatul program de guvernare.

Au facut aceasta uriasa prostie pentru a da iluzia ca majorarile salariale promise vor fi implinite inca din primul an, potrivit graficului de desfasurare din acelasi program de guvernare. Dar PSD a avut noroc si la dreapta scenei politice, in frunte cu Klaus Iohannis, aceasta prostie a deranjat infinit mai putin decat tentativele mereu esuate de modificare a legislatiei din Justitie.

Klaus Iohannis s-a opus de fiecare data cu toata energia de care dispune doar atunci cand masurile coalitiei PSD-ALDE au amenintat principiile statului de drept, bugetul pentru aparare si al institutiilor de forta, lupta anticoruptie sau modificarea legislatiei juridice. Poate ca, daca ar fi consumat aceeasi energie si pentru a se opune revolutiei fiscale a PSD si mai ales mutarii contributiilor sociale de la angajator la angajat, lucrurile ar fi stat altfel si aici.

Insa singuratatea lui Iohannis nu a iesit niciodata mai bine decat in momentul in care a ales daca accepta sau nu propunerea Vioricai Dancila ca premier al coalitiei PSD-ALDE. Nici cand PNL si USR s-au prezentat la consultari fara sa aiba vreo propunere de premier, desi era a treia oara intr-un an cand majoritatea parlamentara isi schimba premierul, nu a contat mai mult decat lipsa Opozitiei in general dupa alegerile din 2016.

Momentul a fost atat de important incat orice fel de decizie ar fi luat Klaus Iohannis ea i-ar fi definit in buna masura restul mandatului de la Cotroceni. Si faptul ca a ales s-o desemneze pe Viorica Vasilica Dancila, prima femeie prim ministru din istoria Romaniei, arata si un altfel de presedinte decat cel cu care ne obisnuisem pana acum.

Un Iohannis care intelege criza in care a ajuns si prin care inca trece Partidul Social Democrat, in parte din motive independente de ei, dar in buna masura si din cauza conducerii ambivalente si mereu obscura a partidului, si care alege mai degraba linistea si stabilitatea decat haosul si necunoscutul care ar fi urmat daca ar fi insistat sa porneasca un razboi deschis cu coalitia PSD-ALDE.

Alegerea presedintelui devine si mai interesanta daca ea a fost facuta in ciuda tuturor sfaturilor si indemnurilor care i-ar fi fost date de diversele voci si forte din jurul sau, respectiv de a merge pana la capat in razboi cu PSD. Daca asa s-a intamplat, atunci singuratatea presedintelui e la inceput de drum si abia ce urmeaza sa-i descopere slabiciunile si punctele tari cu care vine la pachet.

Singuratatea lui Iohannis ar putea sa vina insotita si de o libertate de care nici macar Emil Constantinescu nu a avut noroc, una care in spatiul public la inceput cel putin ar putea sa placa si sa-i aduca puncte electorale importante.

Poporul nu a iubit niciodata mai mult decat pe cei care si-au asumat rolul de ultim aparator al unor valori si principii. Pana la urma, acesta e si cel mai bun rol pe care il poate interpreta firesc si natural un om ca Iohannis.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...