Intrebarile care ne sunt puse la referendumul pentru Justitie, explicate

Intrebarile la care suntem chemati duminica sa raspundem in cadrul referendumului pentru Justitie sunt, in esenta, despre viitorul pe care ni-l dorim pentru Romania.

Ne dorim o tara unde bunastarea tuturor cetatenilor este cladita cu pace, armonie si respectarea drepturilor si libertatilor oamenilor, pe principii democratice solide ca independenta Justitiei si statul de drept, sau o tara unde oricand cei care detin puterea politica sa poata sa isi puna interesele proprii in fata celor comune?

De la aceste premise a plecat ideea convocarii referendumului pentru Justitie, iar intrebarile au fost formulate astfel incat ceea ce romanii raspund sa poata fi transpus si integrat in legislatia nationala.

Asadar, cele doua intrebari sunt:

1. "Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?"
2. "Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?"

Alegatorii vor primi fiecare cate doua buletine de vot in cadrul referendumului, cate unul pentru fiecare intrebare (in total vor fi 3 buletine de vot, cu cel pentru alegerile europarlamentare - vezi aici informatiile despre votul la alegerile europarlamentare).

Prima intrebare:

Coruptia este abuzul, activ sau pasiv, al functionarilor publici, fie ca sunt alesi prin vot sau numiti in functii publice, in scopul obtinerii satisfacerii unor interese personale sau de grup. O astfel de fapta afecteaza intreaga societate, pentru ca resursele care fac obiectul faptelor de coruptie sunt banii, bunurile si proprietatile publice.

Atunci cand o putere politica se afla la conducerea tarii, a Guvernului sau detine majoritatea de vot in Parlament, poate emite un act normativ prin care cei vinovati de astfel de fapte sa scape nepedepsiti.

Prin aceasta intrebare - "Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?" - suntem chemati sa spunem ce vrem sa se intample cu cei care ajung in functiile statului si uita ca rolul lor este in slujba noastra, a cetatenilor.

Pe fiecare buletin vom avea doua casute, una in care scrie DA, alta in care scrie NU. Vom pune stampila in casuta pe care o alegem.

DA - daca vrem ca cei care au comis fapte de coruptie sa fie trasi la raspundere, fara posibilitatea de a scapa printr-o amnistie sau gratiere.

NU - daca vrem ca si cei care au comis fapte de coruptie sa poata beneficia de amnistie sau gratiere.

A doua intrebare:

A doua intrebare este - "Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?".

Legile statului roman sunt, prin Constitutie, atributul Parlamentului. Insa legea fundamentala prevede ca, in situatii extraordinare, Guvernul sa aiba puterea de a emite ordonante de urgenta. O astfel de OUG ar trebui emisa doar in situatii exceptionale, pentru ca, odata publicate in Monitorul Oficial (institutie care acum este de asemenea in subordinea Guvernului), ordonantele produc instant efecte, fara ca alte institutii sa aiba un cuvant de spus.

Guvernele au abuzat de astfel de ordonante in toate domeniile, in sensul ca le-au folosit si in situatii care nu se incadrau la exceptionale, ci doar ca sa fenteze controlul altor institutii.

Insa in ultimii doi ani si jumatate ele au fost folosite in mod frecvent in domeniul Justitiei - avem binecunoscutele cazurile ale OUG 13, emisa de fostul ministru PSD al Justitiei Florin Iordache, si cele pentru modificarea Legilor Justitiei, emise de fostul ministru Tudorel Toader.

In calitate de "aparator al drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice", Avocatul Poporului este singura institutie care poate contesta la Curtea Constitutionala ordonantele de urgenta care ar putea contraveni Constitutiei.

In cazul OUG 13, de exemplu, Avocatul Poporului - si atunci, si acum Victor Ciorbea - a refuzat initial sa reactioneze, invocand imposibilitatea de a depune o sesizare. Intr-un final a facut-o, dar, dupa protestele masive de strada, Guvernul PSD-ALDE de la acea data, condus de Sorin Grindeanu, a abrogat ordonanta. In cadrul celei de-a doua intrebari suntem, astfel, intrebati si daca dorim sa fie mai multe institutii, nu doar cea a Avocatului Poporului, care sa poata sesiza Curtea Constitutioala.

De asemenea, si pe acest buletin vom avea doua casute, una in care scrie DA, alta in care scrie NU. Vom pune stampila in casuta pe care o alegem.

DA - daca dorim ca Guvernul sa nu mai poata emite ordonante de urgenta precum OUG13 sau cele pentru modificarea Legilor Justitiei.

NU - daca dorim ca astfel de masuri sa fie posibile in continuare.

Ciolacu laudă candidatura lui Firea la primărie: "Este cea mai bună alegere pentru bucureștenii care își doresc mai puțin spectacol"

După decizia luată în coaliția PSD-PNL de a retrage sprijinul pentru candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la primăria Capitalei, Marcel Ciolacu o prezintă pe Gabriela Firea ca cea mai bună...

Iohannis, întrebat de ce a mers în Coreea de Sud cu un avion de lux: „Am venit cu o aeronavă mică. Nu ştiu cum definiţi un avion de lux”

Klaus Iohannis a răspuns marţi, 23 aprilie, de ce s-a deplasat în Coreea de Sud cu un avion de lux în timp ce miniştrii au mers cu un avion de linie, precizând că a venit într-o deplasare...