Ziare.com

Kovesi da azi interviu ca sa ramana sefa DNA: Accent pe confiscarea averilor (Video)

Luni, 28 Martie 2016, ora 07:30

   

Kovesi da azi interviu ca sa ramana sefa DNA: Accent pe confiscarea averilor (Video)
Sefa Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, va sustine luni, la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, interviul pentru un nou mandat la conducerea DNA.

Initial, interviul era programat pentru 24 martie, insa a fost amanat la solicitarea ministrului Justitiei, Raluca Pruna, intrucat, ca urmare a atentatelor de la Bruxelles, a participat la reuniunea Consiliului extraordinar Justitie si Afaceri Interne (JAI).

Atentate la Bruxelles: Interviul lui Kovesi la CSM, amanat pentru vizita lui Pruna in Belgia

Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a transmis catre CSM, pe 29 februarie, propunerea de reinvestire a Laurei Codruta Kovesi in functia de procuror-sef al DNA.

Investigarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, recuperarea prejudiciilor si confiscarea extinsa se numara printre prioritatile cuprinse in proiectul de management al sefului DNA pentru un nou mandat, pus in dezbatere publica pe site-ul CSM.

"Continuarea investigatiilor importante pentru societate, a cauzelor de coruptie la nivel inalt, investigarea unor dosare complexe si un grad inalt de diversificare a cazuisticii penale trebuie sa fie prioritati in activitatea viitoare a DNA, iar procurorul-sef are un rol esential in acest proces, prin stabilirea si aplicarea unor standarde de eficienta in activitate", se arata in proiectul Codrutei Kovesi.

Un alt obiectiv important pentru Kovesi va fi cresterea calitatii in activitatea de urmarire penala si o sustinere activa si profesionista a cauzelor in fata instantelor.

"Recuperarea prejudiciilor si confiscarea extinsa raman in continuare o prioritate in activitate, iar experienta Compartimentului de investigatii financiare va fi diseminata si la structurile teritoriale, pentru a creste gradul de recuperare a produselor infractiunii sau a prejudiciilor", arata Kovesi.

Ea isi propune, in cazul obtinerii unui nou mandat, sa respinga in continuare orice actiune care vizeaza intimidarea sau discreditarea procurorilor.

Antena 3, amendata pentru scrisoarea catre fiica lui Tapalaga si interviul "trunchiat" cu Kovesi

"Atacurile din ultima perioada la adresa Justitiei si presiunile la care este supus periodic sistemul judiciar din exterior reprezinta, de fapt, o masura a succesului acestuia. Voi continua sa resping orice intentii sau actiuni care aduc atingere statutului constitutional al procurorilor directiei sau care vizeaza discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale", afirma Kovesi.

Sefa DNA precizeaza ca are in vedere implicarea activa in dezbaterea publica a legilor cu incidenta directa asupra activitatii procurorilor.

"Voi continua propunerile de completare a legislatiei, mai ales ca unele prevederi neconstitutionale au creat in unele situatii un vid legislativ, de natura sa genereze incertitudine juridica si practica neunitara", subliniaza Kovesi.

Potrivit acesteia, principala vulnerabilitate si, in acelasi timp, marea provocare pentru DNA este cresterea continua a volumului de activitate, printre solutiile identificate numarandu-se suplimentarea numarului de posturi de procurori si o prioritizare a dosarelor.

"Volumul de activitate din 2015 este de patru ori mai mare decat acum 10 ani si aproape dublu fata de acum cinci ani. (...) Desi procurorii au solutionat in fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de crestere a dosarelor noi a fost si mai mare, astfel incat am ajuns ca la sfarsitul anului 2015 sa avem inca de solutionat 7.102 cauze.

Ca atare, se inregistreaza anual mai multe dosare decat se pot solutiona intr-un an cu resursele existente. Acest lucru afecteaza perceptia publica legata de infaptuirea actului de justitie, de multe ori existand suspiciuni privind perioada in care s-a finalizat dosarul", arata in proiect Kovesi.

Sefa DNA considera ca o alta solutie ar putea fi modificarea conditiilor de incheiere a acordului de recunoastere a vinovatiei, astfel incat sa fie cuprinse si fapte pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de sapte ani.

De asemenea, Kovesi sustine ca este necesara dezvoltarea Serviciului tehnic al DNA prin suplimentarea resurselor umane si materiale ca urmare a deciziei CCR privind interceptarile.

Potrivit legii, procurorul-sef al DNA este numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei cu avizul consultativ al CSM, pentru un mandat de trei ani.



Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: AGERPRES

Articol citit de 2157 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
8 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Interviu pe dos...

La noi e democratie...
Cine indrazneste sa voteze contra ?

 

Interviu pe dos...

La noi e democratie...
Cine indrazneste sa voteze contra ?

 

populism clasic

si politicianism romanesc !
madama se prefigureaza un viitor politician bun (si asta nu e compliment) !

"Kovesi are luni interviu pentru functia de sef al DNA: Prioritatea e confiscarea averilor coruptilor"
pai .. e clar ca da bine la 'scavime' ..dar asta nu e treaba DNA ! .. deci cum sa aiba prioritate sa faca alta institutie ceva ... ?

si cand faceti rechizitorii de 2 lei (gen cel la faimosul dosar microsoft) si vinovatii de garuri de miliarde de euro scapa cu inchisori cu suspendare , si confiscari de 2 mil .. atunci da , aia e treaba procurorilor ..sa ii 'albeasca' pe colaboratori/finantatori !

 

DRAGULUI ADRIAN,

De "sechestru pe avere" ai auzit, colega? Priveste cazul Adamescu de la "Astra"! A.N.A.F-ul va fi OBLIGAT sa recupereze jaful, de acum incolo! Nu vor mai avea nici o scuza, cand doamna Kovesi va da de stire sumele ce reies din sechestrul pus de procurorii D.N.A, pe averile inculpatilor!

Justitia si cum ar trebui sa fie pedepsele in Romania ?

Va fi nevoie de mai multi procurori si va fi nevoie si ca modul in care se face justitie sa fie imbunatatit.

Asta insemna pedepse serioase (nu scurte, cu suspendari si eliberari conditionate) si confiscarea sistematica a averilor pina la acoperirea prejudiciului.

Pedepsele ar trebui sa includa si munca in folosul comunitatii. Motivul e simplu. Condamnatii trebuie folositi si ca exemplu pentru societate: Daca furi o sa muncesti in constructii (de exemplu) ca sa achiti cheltuielile cu detentia.

Daca condamnatul considera ca astfel se face de ris(muncind in folosul comunitatii) va trebui sa suporte aceasta consecinta. E vorba de un exemplu dat societatii. Daca savirsesti fapte penale, va trebui sa suporti consecintele. Desigur, detinutul trebuie aparat de abuzuri si discriminare, dar un grad de vinovatie fata de societate si de reparare a raului facut, trebuie sa suporte.

Daca unele persoane care savirsesc fapte penale isi imagineaza ca vor trebui doar sa indure regimul de detentie si ca pe urma totul va fi ca inainte, trebuie sa stie ca nu e chiar atit de simplu.

Poate ca acest regim de pedeapsa este cam dur pentru unii, dar modul SOFT in care unii inteleg sa abordeze pedepsele pentru fapte penale, nu este satisfacator. Pedepsele actuale si modul actual in care se face actul de justitie, nu-i descurajeaza. Noile generatii trebuie sa fie educate in spiritul dorintei de a se tine cit mai departe de comiterea de fapte penale.

Detinutii trebuie tratati corect dar asta insemna sa aiba o sanatate buna care sa le permita sa munceasca.

Amatorii de savirsire a unor fapte penale, trebuie sa stie ca pot ajunge la munca de jos si nu sa-si imagineze ca scapa dupa citiva ani cu pedepse mici si cu averea mai mult sau mai putin intacta.

N-o fi conform cu principiile europene dar e foarte sanatos pentru educarea societatii.

Daca cineva o sa obiecteze ca nu se respecta drepturile omului, i se poate raspunde ca: in primul rind, furatul nu e un drept al omului, ci il lezeaza si ca pedeapsa cu inchisoarea oricum e privativa de libertate(oricum persoana si-a pierdut o buna parte din drepturile pe care le-a avut). Nivelul si modul de organizare al pedepsei este insa relativ si trebuie sa fie conform cu gravitatea problemelor cu care se confrunta societatea din tara respectiva. Aplicarea arbitrara a unui regim de pedepse in mai multe tari fara a se tine cont de problemele specifice tarii respective, cred ca este o abordare gresita.

 

Justitia si cum ar trebui sa fie pedepsele in Romania ? (2)

Am vazut in democratie: acelasi tip de democratie, aplicat in diferite tari, cu tipuri diferite de cultura, religie si educatie, poate duce la rezultate diferite sau chiar opuse - vezi rezultatele aplicarii libertatii si democratiei in cazul primaverii arabe. O populatie care nu intelege ce este si cum se aplica democratia, nu poate produce decit haos in sistemul democratic. Vezi si criza refugiatilor din Europa de Vest.

E absurd sa credem ca cei care comit fapte penale trebuie tratati la fel de bine ca cei care nu comit fapte penale.

Eliberarea din inchisoare pe motive medicale, nu cred ca poate fi acceptata decit partial, doar pentru cazurile extrem de grave pentru care nu se poate asigura tratament in inchisoare. Motivul este simplu: eliberarea din inchisoare pe motive medicale poate fi utilizata ca acoperire si pentru diluarea actului de justitie. Daca un condamnat are cancer, acesta trebuie tratat in inchisoare. Altfel riscam sa iasa din inchisoare si sa nu mai aiba cancer, fie la propriu (se insanatoseste in urma tratamentului dar a scapat de pedeapsa), fie la figurat(a fost doar o stratagema a scapa de inchisoare).

Un asemenea mod de abordare e de natura sa-i determine pe cei care comit fapte penale sa se gindeasca cu adevarat inainte de a comite aceste fapte.

Dupa niste zeci de ani de asemenea sistem, noile generatii vor avea o cu totul viziune asupra acceptabilitatii comiterii de fapte penale, mult mai benefica pentru societate si cel mai probabil numarul de condamnari va scadea drastic.

De suferit in libertate sufera de diverse afectiuni si o multime de pacienti care nu au comis fapte penale. Daca unei persoane care a fost condamnata pentru fapte penale, i se agraveaza starea de sanatate, sa zicem din cauza stresului produs de situatia in care se afla, acest fapt nu poate si nu trebuie sa fie utilizat pentru eliberarea persoanei, pentru ca acel stres este o consecinta a comiterii unor fapte penale. El nu este consecinta a unei actiuni externe persoanei si nocive persoanei.

Se poate incerca ameliorarea starii de sanatate, dar in nici un caz nu este admisibila eliberarea. Orice persoana care comite fapte penale trebuie sa fie constienta de faptul ca va trebui sa-si asume consecintele (inclusiv medicale) pentru faptele sale.

Se poate de exemplu eventual depune un efort pentru ca detinutii sa aiba parte de o alimentatie sanatoasa, pentru respectarea drepturilor omului si pentru a fi capabili sa munceasca. Pot sa aiba acces chiar la antrenori sportivi profesionisti. Responsabilitatea executarii pedepsei le revine insa. Pedeapsa trebuie sa fie aplicata integral si cu maxima exigenta.

Pentru pedepsele lungi (peste zece ani), EVENTUAL, dupa 10 ani, se poate DOAR aduce in discutie o reevaluare a pedepsei functie de comportamentul persoanei. Aducerea in discutie/reevaluarea nu insemna insa in nici un caz eliberare conditionata. Aceasta posibilitate se discuta la momentul respectiv.

 

Justitia si cum ar trebui sa fie pedepsele in Romania ? (3)

Constructia de inchisori care sa aiba facilitati de productie trebuie sustinuta. Detinutii trebuie sa inteleaga ce este munca cu adevarat si trebuie sa inteleaga cam care este viata celor care muncesc din greu pe salarii de nimic si care nu comit fapte penale. Detentia trebuie sa insemne nu doar pedeapsa, ci si reeducare si reintegrare.

Dupa incheierea detentiei, fostilor detinuti trebuie sa li se asigure loc de munca in mod obligatoriu pina la reintegrarea lor sociala, pentru a se face tot ce este posibil pentru a fi evitata situatia in care detinutul recidiveaza din cauza saraciei sau lipsei de ocupatie.

Unii detinuti dupa detentie se pot reintegra social, altii nu. Regimul de dupa executarea pedepsei trebuie sa tina cont de aceste realitati. O detentie corecta nu se reduce doar la detentie, ci si la un mod in care detinutul este reintegrat social gradual prin facilitatile de munca si cazare ale sistemului penitenciar, inclusiv prin munca. Astfel, finalul unei pedepse de detentie poate sa vina ca o relaxare graduala (loc de munca asigurat in conditii de libertate limitata) si nu ca un soc al eliberarii in care detinutul se trezeste brusc liber ca pasarile cerului sa comita alta nelegiuire. Dupa eliberare unor fosti detinuti care nu au un sistem de gindire bine structurat (acesta trebuie promovat in sistemul penitenciar), pur si simplu nu le vine o alta idee, decit cea a comiterii unei noi fapte penale. Unii chiar pot sa prefere raminerea in detentie libertatii si unii comit fapta penala exact in acest scop.

Fostii detinutii trebuie insa sa stie ca daca considera ca eliberarea este dificila, au tot suportul sistemului pe care tocmai il parasesc si ca pot apela la specialistii sistemul de justitie pentru a reusi sa depaseasca problema.

Acestia nu cred ca se mai pot adapta (cel putin nu brusc) la viata obisnuita si nici nu isi doresc acest lucru. Sint fosti detinuti de tip institutionalizat(s-au obisnuit sa fie parte a institutiei penitenciare). De regula e vorba de fosti detinuti care au petrecut perioade foarte lungi in inchisoare, s-au adaptat la acest mediu si nu doresc/nu se considera capabili... sa mai renunte la el. Si acestora trebuie sa li se ofere o solutie decenta si multumitoare, pentru ei si pentru societate. Aruncarea lor in societatea libera, dupa zeci de ani, in conditiile in care ei au nevoie de foarte mult timp pentru adaptare, timp care nu li se ofera, nu reprezinta o solutie.

 

"CONFISCAREA EXTINSA"

le va manca ficatii haitelor de securisti si acoperitilor lor! Pe toate palierele societatii! In sfarsit, bugetul Romaniei va creste, fara a mai imprumuta de la camatarii oficiali!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor