Kovesi, despre arestari la TV, interceptari si presiuni: Sa vedem cine o sa apere DNA! Interviu

Daca cineva isi imagineaza ca va putea sa dea afara toti procurorii din DNA, se insala. Nu voi permite nimanui sa schimbe procurori si sa intervina in activitatea Directiei pentru ca facem anchete privind persoane importante, afirma procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Laura Codruta Kovesi a explicat ca activitatea foarte intensa a DNA din ultima vreme se explica si prin cresterea spectaculoasa a numarului de denunturi facute de cetateni: "Creste increderea cetatenilor in noi. Zi de zi, persoane fizice sau reprezentati ai unor persoane juridice denunta fapte de coruptie la un nivel inalt".

Laura Codruta Kovesi a explicat mecanismul arestarilor, dar si al interceptarilor, motivul pentru care numai anumite pasaje din convorbiri apar la dosar si ce se intampla cu restul.

Procurorul sef a aratat care este cel mai mare pericol pentru DNA, dar si care este relatia sa cu procurorul general Nitu.

DNA pare intr-o efervescenta fara precedent. Cum se explica?

Intr-un an de zile la DNA au fost inregistrate 4.000 de dosare la aproximativ 100 de procurori. Si atunci incercam sa ne axam activitatea pe prioritati. Apoi, serviciile teritoriale ale DNA, cu unele exceptii cum este cel din Cluj, nu erau prea active, nu aveau dosare importante, nu atacau administratia publica locala.

Iata ca si colegii de la celelalte servicii au inceput sa aiba anchete importante, la Suceava, la Timisoara, la Constanta. Si, nu in ultimul rand, colaboram foarte bine cu SRI si cu ANI.

Au prins procurorii din teritoriu mai mult curaj?

Pe de-o parte, am reusit sa ocupam locurile vacante. 5-6 ani schema DNA a fost incompleta. Acum, tot mai multi procurori doresc sa lucreze in DNA.

Pe de alta parte, numarul de dosare creste si pentru ca foarte multi cetateni fac denunturi la DNA. Creste increderea cetatenilor in noi. Zi de zi, persoane fizice sau reprezentati ai unor persoane juridice denunta fapte de coruptie la un nivel inalt. Sunt oameni de afaceri care denunta licitatii trucate, faptul ca li le solicita mita ascunsa sub diverse forme.

Ati avea nevoie de mai multi procurori?

Da. Dar deocamdata am solicitat marirea cu 50 de posturi a schemei de politisti din DNA, pentru a avea o mai buna eficienta in recuperarea bunurilor provenite din infractiuni. Inteleg ca ministerele au dat avize, dar proiectul nu a fost pus pe ordinea de zi a Guvernului.

Cei 50 de politisti ne-ar ajuta sa identificam valorile care pot fi sechestrate, pentru ca ancheta penala trebuie dublata de o investigatie financiara. Mai nou exista o "moda": infractorii isi fac conturi in paradisuri fiscale, isi fac off-shore-uri, cumpara imobile in strainatate, fac tranzactii ascunse sub forma unor contracte de imprumut sau vanzare-cumparare. Exista si "moda" divortului pentru a evita confiscarea.

Investigatorii financiari trebuie sa identifice aceste bunuri. Dar ele mai trebuie si confiscate efectiv. Doar anul trecut DNA a instituit sechestre de peste 300 de milioane de euro. Daca statul roman ar fi confiscat acele bunuri, ar fi rezultat o suma cat un sfert din bugetul Sanatatii. Din pacate, Ministerul de Finante recupereaza doar 5% din ceea ce noi indisponibilizam. Noi am sesizat problema, speram sa-si imbunatateasca procedura.

Exista o acuzatie constanta de politizare a activitatii DNA, a carui eficienta ar fi diferita in functie de apartenenta politica a acuzatului.

Noi nu tinem statistici dupa apartenenta la un partid sau altul. Anchetam politicieni din toate partidele, n-am stat sa calculez care de unde, dar cred ca este un numar egal.

Foarte multe dintre dosarele care au vizat persoane cu functii politice deschise in acest an sunt consecinta unor denunturi de la cetateni, nu a sesizarii din oficiu. Si, daca esti sesizat, trebuie sa faci investigatia. Noi tratam dosarele la fel.

Totusi, unele dureaza mai mult, unele mai putin.

Dosarele dureaza mai mult sau mai putin in functie de obiectul infractiunii. Cele cu prejudicii materiale presupun expertize, ridicarea si analizarea unor documente, uneori comisii rogatorii si toate dureaza. In cazul infractiunilor clasice de coruptie, cum sunt luarea si darea de mita, ancheta nu dureaza mult pentru ca de cele mai multe ori exista un flagrant.

Dar sunt dosare nu foarte complexe care treneaza de 7-8 ani de zile in instanta, cu 5-6 inculpati trimisi in judecata pentru fapte simple. In asemenea cazuri, sesizam Inspectia judiciara. Sunt dosare de crima organizata, in care sunt implicate si 40 de persoane, unele cu comisii rogatorii in strainatate, si in doi-trei ani au solutii definitive.

De exemplu, dosarul Oprisan. Rechizitoriul a fost facut in 2006, se judeca de 8 ani de zile. In 1000 de zile au fost audiati doar 72 de martori. Am solicitat inspectiei sa verifice de ce se dau temene de judecata si de peste 100 de zile.

Suspectati in aceste cazuri acte de coruptie ale magistratilor?

Nu intotdeauna, pot fi abateri disciplinare, pot fi impedimente procedurale. Dar magistratii care treneaza dosarele ar trebui sanctionati, indiferent ca sunt procurori sau judecatori. Am avut si procurori la care s-au prescris dosarele, unii au raspuns disciplinar, altii au dosare penale.

Legea nu prevede sanctiunile sau ele nu sunt aplicate?

Legea prevede, dar Inspectia judiciara trebuie sa dovedeasca legatura dintre activitatea magistratului si prescrierea dosarului. Daca tii dosarul in fiset patru ani si el se prescrie, sigur e un element de vinovatie.

Ati observat o preocupare a Inspectiei judiciare pentru aceste cazuri?

Nu. Ne-au spus ca au volum foarte mare de activitati, dar ar trebui sa isi prioritizeze activitatea si catre asemenea cazuri, mai ales cand le sesizam. De multe ori, magistratii care au fost dovediti corupti au mai fost reclamati la Inspectia judiciara pentru diverse abateri, dar nu s-a intamplat nimic.

S-a intamplat destul de des ca suspectii sa ajunga la DNA cu mandat de aducere, fara sa fi fost citati anterior, cu catuse, insotiti de jandarmi. Faceti "telejustitie"?

Nu e vina noastra ca exista un interes foarte mare pentru activitatea DNA, datorita calitatii persoanelor pe care le cercetam si din perspectiva cauzelor. In fiecare zi, dimineta la 8, jurnalistii acreditati sunt in fata institutiei pentru ca sunt convinsi ca ceva se intampla. Uneori chiar cei citati suna jurnalistii.

Cat despre mandatul de aducere, procedura este foarte clara. In general, se emite mandatul pentru cei nu se prezinta dupa citare. Dar uneori momentele operative impun emiterea mandatului direct, fara citarea in prealabil. Legea prevede acest lucru.

Ce inseamna momente operative?

Avem informatii ca suspectul urmeaza sa plece din tara sau incearca sa intimideze martori, sau trimite banii pentru achitarea mitei. Poate fi necesar sa facem o perchezitie urgenta daca apar informatii ca acolo exista bunuri in iminenta sa dispara.

Situatiile difera de la caz la caz, de aceea si legiuitorul a prevazut posibilitatea citarii suspectului direct cu mandat de aducere. De fiecare data, emiterea mandatelor de aducere a fost legala. Ca dovada, niciun procuror nu a fost sanctionat de instanta sau de Inspectia judiciara pentru emiterea unui mandat de aducere.

In cazul judecatorului Mustata a fost un moment operativ?

Da, dar el nu poate fi explicat. Se va vedea de ce am intervenit la momentul judecarii cauzei.

Exista o mare spaima de interceptari, chiar o psihoza a interceptarilor, care par a nu lipsi din niciun dosar. Ascultati pe toata lumea?

Nu. Nu avem resurse nici tehnice, nici materiale sa ascultam pe toata lumea. Dispunem interceptarea cand exista indicii privind savarsirea uneia dintre infractiunile pentru care Codul de procedura penala permite solicitarea unor astfel de inregistrari. Infractiunile de coruptie sunt in general confidentiale. Nu o sa vedem pe cineva care ia doi martori cand da sau ia mita.

Dar nu sunt interceptari in toate dosarele. Sunt multe cele in care nu am avut interceptari, inclusiv de mita. Iar interceptarea nu e "regina probelor". Ea se coroboreaza cu alte probe. Cand procurorul da o anumita interpretare unor cuvinte folosite de inculpat pentru a denumi mita, de exemplu "bulioane", inseamna ca el a coroborat aceasta discutie cu alte mijloace de proba.

Exista uneori o dezamagire a presei cand nu sunt interceptari pentru ca se cauta senzationalul din dosare si partea cu interceptarile e singura prezentata.

De ce apar numai anumite pasaje din interceptari? Exista suspiciunea de trunchiere.

Dupa interceptare, procurorul este obligat sa faca procese verbale prin care sa redea convorbirile relevante pentru cauza. Pentru cele care nu au legatura cu ea sau privesc viata personala, nu se fac redari.

CD-urile se pastreaza in locuri speciale din arhiva, iar cand dosarul ajunge in instanta judecatorul poate solicita sa asculte intreaga convorbire. Si persoana care este cercetata poate sa ceara acces la inregistrare, pentru a folosi pasaje pe care le considera relevante in apararea sa.

Nu are nimeni acces la inregistrari in afara de procuror, suspect si instanta, iar dupa un an de zile de la decizia definitiva in dosar, CD-ul este distrus.

Cand au intrat in vigoare noile Coduri penale, multi au spus ca ele favorizeaza infractorii si in special coruptii. Asa este?

Nu. Intr-adevar, s-au redus unele pedepse. Pentru furt aveam un maximum de 12 ani, dar eu inca n-am vazut nicio instanta care sa dea 12 ani pentru un furt. In schimb, ca sa va dau un exemplu, daca pe vechiul cod in caz de concurs de infractiuni se facea cumulul juridic al pedepselor, pe noul cod se face cumulul aritmetic, ceea ce e mai rau pentru infractor.

Si totusi au existat discutii despre faptul ca noua legislatie penala va zadarnici, de exemplu, interceptarile, care nu vor mai putea fi facute fara stirea inculpatului.

Problemele acestea au aparut odata cu Legea de punere in aplicare a codurilor, in august 2013. Pentru ca ea a modificat dispozitii din noul Cod de procedura penala si au aparut interpretari diferite pe aceeasi chestiune de drept sau la aceeasi institutie s-au introdus termeni diferiti.

Daca interpretarea e diferita, legea se aplica diferit, ceea ce e anormal.

Noi ne folosim de noile proceduri penale si dispunem masura cand urmarirea penala incepe cu privire la fapta, nu la persoana. Am sesizat repetat problemele, am cerut modificarea legii, dar deocamdata exista doar un proiect.

Se fac presiuni politice asupra DNA si asupra dvs personal?

Presiuni politice directe nu am avut. Eu nu discut cu politicieni decat exclusiv in cadru oficial, institutional. Presiunea pe care o resimtim vine din riscul modificarilor legislative, care sa ne modifice competentele, atibutiile, structura organizatorica.

Exista un pericol iminent in acest sens?

Nu exista acum un proiect de lege. Dar am tot vazut ca din timp in timp apare cate un proiect de lege care nu vizeaza direct DNA sau ANI, dar le pot afecta activitatea.

Legea privind dreptul primarilor de a-si delega competentele face parte dintre aceste reglementari periculoase pentru DNA?

Ne poate crea probleme, dar sunt doua aspecte. In general, contractele frauduloase n-au fost semnate personal de presedintii de CJ. Dar exista si instigarea, complicitatea la fapta penala. Simplul fapt ca un decident nu semneaza nu il scuteste de raspundere, daca instiga sau e complice. Legea ne poate crea dificultati, dar nu ii exonereaza de raspundere.

Dar legea are un mare impact asupra activitatii ANI si a noastra in privinta conflictului de interese. In multe dosare, retineam alaturi de abuz de serviciu si conflictul de interese si aici avem o problema.

Tineti cont de momentele electorale? Presedintele va lauda ca v-ati oprit in perioada campaniei.

Dar nu ne-am oprit deloc. Nu tinem cont de campanii, de momentele politice, pe noi nu ne intereseaza decat momentele operative si probatoriul. Dosarele si-au continuat cursul. Nu noi stabilim cand vin denuntatorii, cand ne vin raspunsurile din strainatate la diversele comisii rogatorii. DNA si-a continuat activitatea in ritm constant fara sa ne interesezein spatiul politic.

Va afecteaza atacurile politicienilor?

Nu ne intereseaza si nu bagam in seama ce zic politicenii. Cand suntem mai atacati inseamna ca ne facem treaba mai bine.

E mai important pentru noi ca sunt multi cetateni care ne trimit mesaje de incurajare. Zilnic pe sesizari@pna.ro vin mesaje in care oamenii ne spun ca nu vor sa ne sesizeze, ci sa ne felicite si sa ne ceara sa ne facem treaba in continuare. Daca cetatenii sunt alaturi de noi, este mult mai important decat ce zice un politician eventual cercetat de noi.

In colaborarea dvs cu procurorul general si ministrul Justitiei a existat momentul foarte tensionat al demiterii procurorului Papici. Cum functioneaza relatia cu dl Nitu in acest moment?

O relatie institutionala, tehnica, intre doi conducatori de institutie. In "momentul Papici", eu, ca un conducator de institutie, am aparat DNA si o sa fac acest lucru de cate ori cineva va interveni brusc in activitatea DNA. Nu e normal ca un procuror sa fie sanctionat in acest fel pentru ca a facut o ancheta intr-un dosar important.

Asta a fost explicatia revocarii delegatiei dlui Papici?

Nu am primit explicatii. Voi apara orice procuror DNA cat timp isi face treaba. Nu voi permite nimanui sa schimbe procurori si sa intervina in activitatea Directiei, pentru ca facem anchete privind persoane importante. I-am cerut atunci procurorului general sa apere sistemul, nu sa fie de partea unui ministru, care e om politic.

Si apara dl Nitu sistemul?

Sa vedem. N-am mai avut momente grele, dar cand vor aparea sa vedem cine apara si cine nu DNA. Eu sigur da.

Desemnarea procurorilor sefi, anul trecut, a fost precedata de tensiuni uriase. Este un semn ca functionarea Justitiei depinde de sefii magistratilor sau independenta a intrat deja in ADN-ul profesional al acestora?

In Romania, functionarea unor institutii depinde de persoane. Uitati-va la ICCJ. Era o perioada cand dosarele zaceau, a venit dna Stanciu, lucrurile au fost impulsioante. La fel cu CSM, lucrurile se schimba in bine sau mai putin bine in functie de cine conduce.

Conducatorul imprima prioritatile, ritmul. Procurorii prind curaj, trebuie sa fie sprijiniti, sa stie ca indiferent daca iau un minsitru sau un primar, cineva e alaturi de ei si ii sustine.

Indiferent daca sefii vor fi schimbati, procurorii DNA isi vor continua activitatea. Depinde insa daca vor fi lasati sa-si faca treaba. Dar daca cineva isi imagineaza ca va putea sa dea afara toti procurorii din DNA, se inseala. Iar munca o fac ei, seful trebuie doar sa nu-i incurce. Procurorii si-au aratat valoarea si sa speram ca nu ne mai intoarcem la vremuri le cand sefii decideau tot.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...