DNA, un drog impotriva saraciei (Opinii)

Sunt sigur ca nu exista satisfactie mai mare pentru majoritatea romanilor decat sa-i vada pe mai marii zilei cum sunt ridicati cu catuse la maini de procurori si, in cele din urma, cum sunt trimisi dupa gratii in urma unei sentinte definitive a judecatorilor.

In ultimii ani, DNA a avut rezultate tot mai incredibile, iar performanta s-a reflectat direct in gradul de incredere pe care institutia il are in sondajele de opinie, urcand la cote nesperate de unde sufla in ceafa Armatei, Jandarmeriei si Bisericii.

Succesul de care se bucura actiunile procurorilor DNA din ultimii ani pleaca de la premisa, aproape unanim acceptata in societatea noastra, ca de vina pentru gradul de saracie extrema in care traim sunt in primul rand politicienii si guvernantii care ne-au condus in ultimii 25 de ani, in majoritatea lor corupti si coruptibili.

Teza este, insa, mai degraba o judecata a priori decat una care sa aiba la baza o cercetare complexa, iar studiile istorice si economice arata destul de clar cat de departe este ea de adevar.

Vinovatii pentru saracia si inegalitatile extreme din societatea romaneasca sunt, daca i-am putea identifica atat de usor si frust, de o cu totul alta natura decat gradul crescut de coruptibilitate al clasei politice. Nu ca nivelul ridicat al coruptiei din societate nu ar reprezenta si el un factor care adanceste saracia si inegalitatile, dar nu este in mod sigur principalul element care odata ce ar fi diminuat ar produce automat bunastare.

Decalajul tehnologic fata de Occident acumulat inca inainte de '89, startul greoi si haotic de dupa Revolutie, transformarea Romaniei dupa implementarea reformelor capitaliste de dupa '97 aproape exclusiv intr-o piata de asamblare pentru produsele concepute in Vest si acceptarea prea usoara a ideii ca principala atractie pentru investitorii straini ar fi "mana de lucru ieftina" - sunt doar cateva dintre motivele reale care explica mult mai bine de ce suntem unde suntem si, mai ales, ce ar trebui sa facem pentru a incerca sa evadam de aici.

In schimb, discursul cvasi-unanim care este diseminat in intreaga presa ramane acela ca de vina pentru starea proasta a lucrurilor e nivelul ridicat de coruptie din societate. Asadar, intensificarea luptei anticoruptie a DNA si parchetelor e concluzia fireasca si care vine in logica discursului dominator.

Pe de o parte e de inteles, mai ales cand afli ca dupa atatea si atatea arestari, inca se mai gaseste un sef de Consiliu Judetean, cum e Cristinel Bigiu de la Buzau, care sa fie prins in flagrant de procurori in timp ce lua mita 50.000 de euro, ironic chiar in ziua de Mos Nicolae.

Din aceasta perspectiva a celor care par a nu putea fi opriti din furat si spaguit banii publici decat cu ajutorul unor perechi de catuse, avantul procurorilor DNA trebuie sa continue in acelasi ritm. In opinia mea, el nu va scoate pe nimeni din saracie, cu atat mai putin cu cat ocoleste cu grija marile afaceri private care ajung sa interactioneze cu statul.

Dar zelul procurorilor risca sa produca si cazuri halucinante si care ies din ideea care a stat la baza infiintarii Directiei Nationale Anticoruptie, cum e dosarul referendumului din 2012 sau, mai nou, dosarul votului din diaspora din 2014.

Ce fapte de mare coruptie or fi facut sarmanii batrani si tarani care au fost pusi sa jure cu mana pe Biblie pe capota masinii si care recent au fost plimbati la audieri, din nou, cu autocarul pana la Bucuresti - e ceva despre care inca nu am aflat mare lucru. Dar si mai halucinant pare sa fie, dupa parerea mea, preluarea de catre DNA de la Parchetul General a anchetei privind votul din diaspora, existand suspiciuni de coruptie care ar fi condus la impiedicarea exercitarii drepturilor electorale.

Primul lucru care frapeaza e ca se ajunge ca singura institutie care face ordine si pune lucrurile la punct in tara sa fie DNA. Toate celelalte institutii de control si verificare ce ar trebui sa functioneze in cazul actiunilor politicienilor devin astfel simple decoratiuni ornamentale.

Mai mult, procurorii DNA par a refuza din start sa citeasca actiunile guvernamentale drept simple decizii politice, chiar daca prin asumarea lor de catre ministri si prim ministru s-a produs, in final, o limitare a dreptului de a vota.

Pentru a intelege cat de precara e filosofia conform careia judeca si citesc procurorii faptele si deciziile politice, sa ne intrebam ce NU ar insemna "impiedicarea exercitarii drepturilor electorale" cetatenilor romani aflati in strainatate. Extinzand la absurd rationamentul, un guvern ar putea fi tras la raspundere ca nu a pus o cabina de vot si pentru romanul care lucreaza intr-un satuc din creierul muntilor din Italia si care nu are bani si timp sa se deplaseze in cel mai apropiat oras.

Am fost printre cei care dupa primul tur am criticat cat am putut decizia Guvernului de a nu infiinta noi sectii de votare in strainatate, in ciuda legilor pe care ministrii si premierul le invocau una dupa alta pentru a-si justifica imposibilitatea unei astfel de masuri.

Si cred in continuare ca, daca ar fi vrut, ar fi putut sa adopte ordonanta de urgenta pentru a mari numarul sectiilor de vot. Evident, in cazul in care exista probe si dovezi pentru abuzuri si neglijenta in serviciu faptuite anume cu scopul de a opri votul in diaspora, atunci vinovatii trebuie sa plateasca.

Cu atat mai mult daca se adevereste acuzatia vehiculata in presa cum ca liderii PSD din Guvern au mutat premeditat sectiile de vot din marile orase ale Europei, in jurul carora traiesc multi romani, in orase si zone abia populate. Dar pana si o astfel de decizie, oricat de penala ar fi ea in esenta, este pana la urma tot o actiune politica pentru care autorii ei au platit si vor mai plati, inclusiv prin determinarea pe care o vor avea sa schimbe intreg sistemul de vot pentru romanii din diaspora.

Una peste alta, DNA ar trebui sa se fereasca sa ajunga un simplu gladiator al carui unic rol este sa intretina pofta de sange a poporului, pacalindu-se ca astfel il scoate din saracie si foame, cand in realitate risca sa transforme dreptatea in vendeta.

Dilema preotului care vrea să candideze pentru primăria Sucevei. "Va trebui să aleagă între cariera politică și preoție"

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor Suceava a ales un preot să candideze pentru funcția de primar al municipiului Suceava. Cătălin Axinte este preot slujitor la Biserica Sf. Mina din...

Kelemen Hunor, convins că pe listele UDMR au semnat și români: ”După 9 iunie vom avea 200 de primari”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, 18 aprilie, la Cluj-Napoca, după şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, că este convins că listele UDMR pentru alegerile locale au fost...