Ziare.com

Povestea directorului de spital care a primit spaga 1,2 milioane de euro. Cum se manifesta coruptia din Sanatate in Romania

de Ionel Stoica
Marti, 08 Mai 2018, ora 17:02

   

Povestea directorului de spital care a primit spaga 1,2 milioane de euro. Cum se manifesta coruptia din Sanatate in Romania
Coruptia in sistemul de sanatate din Romania se manifesta in cinci domenii: achizitii publice, servicii medicale, bugetarea unitatilor spitalicesti, accesul personalului in sistemul medical si autorizarea farmaciilor.

Concluzia apartine procurorilor DNA care au realizat un studiu cu privire la coruptia in sistemul public de sanatate, in care au fost analizate dosare solutionate de instantele de judecata prin hotarari de condamnare definitive in perioada 2015 - 2017.

Procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi, a inceput prezentarea acestui studiu cu un caz concret. Este cel al fostului manager al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta (SCJU) "Sf. Apostol Andrei" Constanta, Danut Capatana, trimis in judecata in patru dosare de coruptie si condamnat definitiv la multi ani de inchisoare. Era vorba de o mita de 1,2 milioane de euro.

Citeste si: Coruptia din Sanatate: Confesiunea unui director de spital care a fost condamnat la 13 ani de inchisoare

"In anul 2016, un manager de spital judetean a fost trimis in judecata, intrucat a pretins si primit sume de bani cuprinse intre 10% si 15% din valoarea facturilor pentru buna derulare a contractelor. Astfel, managerul de spital a primit cu titlu de mita peste 1,2 milioane euro.

Acelasi manager a fost trimis in judecata si in alte dosare pentru ca a pretins si primit comisioane reprezentand un procent de 18-20% din valoarea investitiilor ce urmau a fi efectuate in derularea unui contract incheiat de spital cu o firma privata sau pentru ca si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu in legatura cu incheierea unor contracte incheiate de spital.

In unul din aceste dosare, managerul de spital a fost condamnat definitiv la 10 ani inchisoare, iar in alt dosar a fost condamnat la 6 ani si opt luni inchisoare", a aratat Kovesi unul dintre exemplele coruptiei din sistemul public de sanatate.

Potrivit studiului DNA, s-au identificat cinci domenii de manifestare a coruptiei in sistemul de sanatate din Romania: achizitii publice, servicii medicale, bugetarea unitatilor spitalicesti, accesul personalului in sistemul medical si autorizarea farmaciilor.

Citeste si: Kovesi, despre coruptia din Sanatate: Mita se reflecta in calitatea si pretul serviciilor de care beneficiaza pacientii

I. Domeniul achizitiilor publice

De regula, in acest caz, au fost pretinse procente intre 5% si 20% din valoarea facturilor. Procentul era stabilit anterior incheierii contractului de catre managerul spitalului.

"Mita se dadea de regula direct managerului sau era mascata prin plata unor servicii fictive de consultanta catre terte firme, reprezentate legal de alte persoane, dar administrate in fapt de managerul spitalului. Aceste societati comerciale erau inregistrate in Romania ori erau firme off-shore", arata DNA.

In unele cazuri, activitatea infractionala s-ar fi intins pe o perioada lunga de timp, de mai multi ani, iar managerul spitalului a primit, concomitent, bani de la mai multe firme cu care unitatea medicala era in relatii contractuale.

Cu toate ca exista condamnari definitive pe astfel de tipologii identificate, investigatiile recente ale DNA ne arata ca aceste fapte sunt repetitive.

Hibele sistemului

Astfel, anul trecut, procurorii DNA au trimis in judecata managerul unui spital care, timp de aproape 7 ani, a folosit bugetul institutiei in interesul sau personal. Acesta a profitat de perioada indelungata in care a ocupat functia de conducere, precum si de lipsa unor verificari de specialitate.

O alta concluzie a studiului este aceea ca bugetul spitalului este prejudiciat chiar de catre cel care are rolul legal de a-l gestiona. Spre exemplu, intr-unul din cazurile analizate, achizitiile spitalului erau stabilite in functie de interesul personal al managerului corupt, acesta primind comisioane in valoare de peste un milion de euro pentru externalizarea unor servicii catre firmele agreate.

Perioada indelungatain in care s-au derulat aceste fapte, precum si multitudinea contractelor incheiate demonstreaza, inca o data, reactia ineficienta a structurilor/institutiilor de control.

Exemplul dat de Kovesi

Kovesi a mai dat astazi un exemplu: "Ce sanse reale de recuperare a prejudiciului de 1,5 milioane lei exista atunci cand fapta este sesizata de Curtea de Conturi la 6 ani dupa producere?"

Asta dupa ce intr-un dosar al DNA a constatat faptul ca a fost atribuit un contract in 2010, s-a derulat intre 2010-2012, iar sesizarea la DNA in urma auditului facut de Curtea de Conturi s-a facut abia in 2016. Rechizitoriul a fost emis in 2017. La 7 ani de la comiterea faptelor.

Un alt exemplu privind coruptia vizeaza modul in care a fost fraudata procedura de achizitie a echipamentelor necesare pentru operationalizarea unei sectii dintr-un spital de urgenta.

"In principal, mecanismul utilizat a constat in achizitionarea tuturor echipamentelor medicale necesare intr-un singur lot, restrangand astfel posibilitatea ca firmele de pe piata sa participe la licitatie si eliminand competitia. Adaosul comercial practicat in acest contract de firma "integratoare" a fost de aproximativ 46%, respectiv 1 milion de euro, bani cu care a fost prejudiciat bugetul spitalului", arata DNA.

Mai mult decat atat, probele administrate au evidentiat ca principalul obiect al achizitiei a fost ales un echipament pentru care, la momentul realizarii achizitiei, nu exista in Romania nicio firma care sa aiba, conform legii, autorizatie de a-l instala si de a-l pune in functiune.

Acel echipament medical, trecut prin cel putin trei firme si cumparat, ulterior, de spital la un pret de 7 ori mai mare decat cel initial, nu era inca functional la momentul trimiterii in judecata.

Prejudiciile aduse institutiilor publice prin subcontractari sau achizitii succesive sunt de sute de mii de lei.

Uneori, institutia suporta o valoare a serviciilor/lucrarilor majorata in mod artificial chiar platind preturi de zece ori mai mari decat pretul de achizitie initial.

II. Domeniul serviciilor medicale

Potrivit DNA, in acest caz coruptia in acest domeniu se manifesta prin mituirea medicilor specialisti.

"Particularitatea acestei forme de coruptie nu este data de valoarea mitei, ci de ritmicitatea actului de primire a foloaselor necuvenite, care genereaza profituri ilicite importante beneficiarului acestora", arata DNA.

III. Bugetarea unitatilor spitalicesti

In acest caz, s-a constatat existenta unei cutume, in sensul ca, inca de la momentul numirii in functia de conducere, se cunoaste practica infractionala, se stie cui si cat se da pentru a asigura functionarea optima a spitalului, prin alocarea unor fonduri corespunzatoare.

"Au fost situatii in care a avut loc o negociere informala prin care s-au stabilit termenii contractuali, in sensul unui acord asupra sumei remise si a periodicitatii platii. Astfel, pentru finantarea optima a spitalului s-a convenit asupra unei sume fixe, platite lunar", arata DNA.

Dar de unde proveneau banii pentru mita? Existau suspiciuni ca banii folositi pentru mita erau proveniti tot din mita. Pentru a asigura fondurile necesare platilor informale, directorul spitalului solicita si primea sume necuvenite de bani.

IV. Accesul personalului in sistemul medical

In acest caz, cele mai frecvente cazuri au privit mita si abuzul in serviciu pentru a permite accesul personalului in sistemul medical, mita la finalizarea studiilor sau mita la angajare in spital.

"Inculpatul principal ocupa o functie de decizie si primea banii personal sau prin intermediar de la persoanele in cauza. Existau tarife standard in functie de pozitia ocupata (spre exemplu, pentru un post de ingrijitor/infirmier se solicita suma de 1.500 euro, pentru asistent medical 2.500 euro, 1.000 euro pentru sofer de ambulanta si 1.000-1.500 euro pentru pozitia de registrator medical) ", arata DNA.

In unele cazuri, in afara spitalului, s-ar fi cunoscut faptul ca se pot face interventii si se cunostea suma necesara pentru a fi angajat la spital.

V. Autorizarea farmaciilor

In acest caz, fenomenul coruptiei s-a manifestat prin plata/acceptarea unor sume de bani pentru facilitarea emiterii autorizatiilor intr-un timp mai scurt decat cel uzual.

In mod obisnuit, solutionarea unor astfel de cereri putea dura si 5-6 luni, chiar daca termenul legal era de 30 de zile.

"Astfel, aceasta disfunctie institutionala este de natura a genera comiterea infractiunilor retinute. Cu alte cuvinte, darea de mita reprezenta un imbold pentru ca institutia sa-si faca treaba in termenul legal, cu atat mai mult cu cat dosarele depuse de catre solicitanti erau corecte si complete", a explicat DNA.

Companii implicate in cazuri de coruptie

La finalul prezentarii studiului, Kovesi a declarat ca au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/functionarii care au lucrat in sistemul de sanatate, ci si persoanele juridice (companii, firme) care au dat mita sau alte foloase ilegale in cadrul achizitiilor publice din sanatate, fiind solicitate in anumite investigatii chiar si masuri preventive.

"Astfel, intr-un caz investigat anul trecut, in care a fost implicat un secretar de stat din Ministerul Sanatatii, faptele de coruptie au vizat achitarea unui comision de 10% din valoarea contractului pentru achizitionarea de aparatura medicala.

Investigatiile, masurile preventive si trimiterea in judecata au vizat si compania care a oferit mita. A fost solicitata si luarea unei masuri preventive fata de compania care a oferit mita si anume interzicerea, pe anumita perioada, de a incheia anumite acte juridice si de a participa la achizitii publice", a precizat sefa DNA.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 14216 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Chair ne am prostit cu totii,a descoperita apa calda?

Cu totii stim ca e coruptie si cum anume se iau banii.Dna nu ar trebui sa prezinte ce au facut din 2005 pana acum daca stiau ce si cum.
kovesi chair ne ia de fraieri rau de tot,vine ea cu un caz finalizat de atata amar de timp iar coruptia nu scade deloc.
Cat pierde Romania cu un asa dna incompetent care nu e in stare de nimic dar nici nu lasa pe altii?

 

Subțire.subțire.

să vedeți http://www.gandul.info/stiri/trei-foste-angajate-ale-sanatoriului-techirghiol-iertate-de-puscarie-desi-prejudicul-a-fost-urias-de-milioane-de-euro-17202612ce a fost la Techirghiol.
Morala? o deduce fiecare!

 

Morala? o deduce fiecare!

Uita-te la docilul de deasupra ta ce concluzie trage.
Media aservită da la gioale DNA-ului, politicienii fac legi ce favorizează și incurajează infractorul, iar ID otul spune că DNA e ineficient. Asta din recunoștință ca PZDeaua i-a aruncat un codru de paine mucegăită pe jos, deși pe la spate il fură inzecit (unde merge r-ul merge si t-ul).

Cată ipocrizie ...

Dacă DNA-ul spune 1,2 milioane de coco, pariu că suma este cel puțin dublă? Voi ce ați păzit măi procurorilor? Ați făcut dosare politicienilor și vă dați cu părerea despre legi, nu?

@bengosul2007

Chiar asa? Vezi ce punctaj ai? Nu mai tine cu vrajala, oamenii au inceput sa va ia la ochi pe voi trolii care incercati sa creati confuzie, sa ne aburiti cu dafn de votca.....ha, ha, ha, iauzi "cata ipocrizie...". Mai bine as zice pentru cei ca tine cata impertinenta...
By, By, moskova!

bengosule, punem pariu ca tu le stii pe toate!

pune-ne si noua o poza cu carnetul tau de membru psd.merci anticipat!cum ati serbat, azi, ziua infiintarii partidului inaintasilor vostri?



Platforma pentru solutionarea online a litigiilor