Adjunctul procurorului general interimar al Romaniei, Horatiu Radu, considera ca numirea Laurei Codruta Kovesi la sefia Parchetului European reprezinta o recunoastere la nivelul UE a meritelor si rezultatelor DNA in anchetele privind fraudele europene.
Declaratiile au fost facute, miercuri, in timpul unei dezbateri organizate de DNA pe tema "Tendinte in investigarea fraudelor si coruptiei care afecteaza interesele financiare ale Uniunii Europene".
"Numirea unui procuror european sef din Romania reprezinta o recunoastere a UE a eforturilor DNA si a institutiilor ce au sprijinit DNA, dar si a succesului acesteia (DNA - n.red.) in materia investigarii fraudelor cu fonduri europene.
Spun de DNA nu pentru ca sunteti organizatori, ci pentru ca aveti competenta exclusiva in combaterea fraudelor cu fonduri europene", a mai spus Horatiu Radu.
Adjunctul procurorului general mai spune ca, pe langa armonizarea legislatiilor nationale cu legislatia Uniunii Europene, care reprezinta interesele UE, se urmareste constant si aducerea la zi a metodelor investigative legate de plaja de infractiuni ce conduce la prejudicierea Uniunii.
"Faptul ca ajungem la combatere e si un insucces al administratiei. Inainte de toate, ar trebui sa avem preventie. Pana sa avem cheltuirea gresita a banului european, administratia trebuie sa aiba o reactie.
Nu exista doar intentie atunci cand se greseste. Exista si necunoastere in ceea ce priveste punctul in care se ajunge la fraudare a fondurilor europene.
Acest ansamblu reprezinta un esec institutional si un esec de tara. Nu Romania e tara in care se fraudeaza cel mai mult. Este o informatie falsa.
Daca totusi nu exista frauda deloc in Uniune, nu se ajungea la nevoia de infiintare a unui parchet european. Nu orice mic esec de cheltuire a banului public european reprezinta o frauda in sine", afirma Horatiu Radu.
Adjunctul procurorului general a punctat ca institutiile romanesti care opereaza si gestioneaza dosare cu fonduri europene nu initiaza masuri de tragere la raspundere a functionarilor care gresesc pe cale civila, desi legea prevede astfel de masuri.
"Nu am vazut de-a lungul anilor functionari publici trasi la raspuns civil pentru corectiile administrative europene.
Exista eventuale neglijente ale functionarilor, dar cum spuneam nu am vazut tragere la raspundere civila sau administrativa. Si asta e o masura prevazuta de lege.
Pentru asta nu mai e problema Parchetului, ci a institutiilor unde apar astfel de probleme cu fonduri europene. Pierderea banilor europeni tot noi ca stat tot noi o suportam, din pacate", a mai spus adjunctul procurorului general.
I.S.