Ziare.com

Anchetatorul Revolutiei si Mineriadei ar putea trece in civilie

Luni, 16 Iulie 2007, ora 17:26

   

Anchetatorul Revolutiei si Mineriadei ar putea trece in civilie
Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a propus trecerea in rezerva a generalului magistrat Dan Voinea, informeaza un comunicat al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.



Solutia a venit ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale prin care s-a stabilit ca dosarele "Mineriada" si "Revolutia" au fost instrumentate neconstitutional deoarece in ambele cauze sunt implicati si civili.



Hotararea Curtii Constitutionale a fost data pe 16 iunie, dar a intrat in vigoare luni, 16 iulie, odata cu publicarea in Monitorul Oficial. Inca de la data luarii deciziei, procurorul general al Romaniei i-a cerut generalului Voinea sa decline la Parchetele civile competente cele doua cauze.



Pentru ca instrumentarea dosarelor sa nu fie luata de la capat, iar solutionarea lor sa vina cat mai curand, Codruta Kovesi i-a propus generalului Voinea sa treaca in rezerva si sa se alature echipei de procurori civili care a preluat dosarele.



Contactat telefonic, generalul Dan Voinea spune ca pe el nu l-a informat nimeni despre eventualitatea trecerii in civilie, "deci nu pot sa spun daca sunt, sau nu, de acord, nici de cand ar urma sa se intample acest lucru. Dar dosarul Mineriadei nu are de ce sa treaca la o instanta civila cata vreme toate faptele au fost savarsite de militari".



Parchetele militare trebuie sa inceapa transferul dosarelor cu civili



Procurorii militari trebuie sa inceapa transferul dosarelor in care sunt anchetati si civili la procurorii civili, dupa ce decizia si motivarea Curtii Constitutionale care a admis o exceptie de neconstitutionalitate in acest sens a fost publicata luni in Monitorul Oficial.



Conform procedurii legale, dupa declararea neconstitutionalitatii unui text de lege de catre Curtea Constitutionala, aceasta trebuie sa-si motiveze decizia, in termen de 30 de zile de la data pronuntarii. Hotararea motivata urmeaza sa fie trimisa apoi spre publicare in Monitorul Oficial.



Decizia Curtii Constitutionale intra in vigoare abia dupa publicare. Ea este obligatorie si se aplica imediat.



In termen de 45 de zile de la publicare in Monitorul Oficial, legiuitorul este obligat sa modifice textul de lege, in sensul stabilit de catre Curtea Constitutionala, in acest termen dispozitiile considerate ilegale sunt suspendate de drept.



Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a publicat miercuri, 11 iulie motivarea sentintei prin care a stabilit ca civilii implicati in dosare in care sunt cercetati si militari nu mai pot fi anchetati de procurorii militari, insa era asteptata publicarea in Monitorul Oficial a deciziei curtii.



Conform motivarii, magistratii Curtii Constitutionale au tinut cont de dispozitiile art.35 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 17 din Legea nr. 356/2006, potrivit carora "in caz de indivizibilitate sau conexitate, daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante" si "daca dintre instante una este civila, iar alta militara, competenta revine instantei civile".



Curtea Constitutionala constata ca ambele reglementari, atat cea actuala cat si reglementarea anterioara, sunt conforme cu Legea fundamentala, invocand prevederile art.126 alin.(2) din Constitutia Romaniei, potrivit carora competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute prin lege.



De asemenea, Curtea retine ca existenta si functionarea parchetelor si instantelor militare nu contravin normelor si principiilor constitutionale.



Curtea considera insa ca nu se sustine critica de neconstitutionalitate formulata in cauza, referitoare la faptul ca judecarea de catre instantele militare a unor persoane civile pentru infractiuni savarsite impreuna cu militari.



Potrivit Curtii, dreptul acestora la un proces echitabil nu este incalcat, dat fiind ca, prin statutul magistratilor care le compun ca si prin procedura pe care o urmeaza - aceeasi dupa care judeca si instantele civile - instantele militare sunt instante impartiale, iar judecatorii militari sunt independenti si se supun numai legii.



In acest sens, se arata in motivare, Curtea a retinut din Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 591 din 8 iulie 2005, ca art. 30l din Legea nr. 303/2004, care se refera la statutul magistratilor militari, prevede ca "poate fi numita judecator sau procuror militar persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru intrarea in magistratura, dupa dobandirea calitatii de ofiter activ in cadrul Ministerului Apararii Nationale".



Potrivit Curtii, din aceeasi reglementare rezulta ca "numirea, promovarea si evolutia carierei de magistrat a judecatorilor si procurorilor militari se fac in aceleasi conditii ca si in cazul magistratilor de la celelalte instante judecatoresti si parchete".



Conform aceleiasi reglementari, singura conditie suplimentara pe care ar trebui sa o indeplineasca magistratii inainte de a fi numiti este aceea de a deveni militar activ in cadrul Ministerului Apararii Nationale, se mai arata in motivarea Curtii care considera, insa, ca acest fapt nu inseamna relatii de subordonare pe planul indeplinirii atributiilor ce le revin magistratilor.



In opinia Curtii, magistratii militari beneficiaza de toate drepturile si au toate obligatiile prevazute de lege pentru judecatori, respectiv, pentru procurori.



Magistratii Curtii Constitutionale considera, de asemenea, ca optiunea legiuitorului de a trece in competenta instantelor civile cauzele in care sunt inculpate persoane care nu au calitatea de militari si care au comis infractiuni impreuna cu persoane avand calitatea de militari nu s-a intemeiat, asadar, pe constatarea ca instantele militare nu indeplinesc conditiile de independenta si de obiectivitate inerente sistemului judiciar intr-un regim democratic caci, daca aceasta ar fi fost ratiunea modificarii Codului de procedura penala prin Legea nr.356/2006, aceasta modificare ar fi trebuit urmata de desfiintarea instantelor militare.



Potrivit Curtii, prin modificarea operata, legiuitorul a dat curs unor ratiuni de buna administrare a justitiei si tendintei manifestate in celelalte sisteme judiciare democratice, de restrangere a competentei instantelor militare exclusiv in sfera faptelor penale comise de personalul militar, in sensul anchetarii si judecarii de catre parchetele si instantele civile a cauzelor in care, alaturi de militari, sunt implicati si civili, este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu cauza Maszni impotriva Romaniei, 2006, se mai arata in motivare.



In schimb, Curtea Constitutionala constata ca, prin dispozitiile art. III alin.(2) si (3) teza intai din Legea nr. 356/2006, legiuitorul a mentinut in mod nejustificat competenta instantelor militare si, respectiv a parchetelor militare, in cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la data intrarii in vigoare a acestei legi.



In aplicarea acestor texte ale legii, ar urma ca parchetele militare si, respectiv instantele militare, sa continue urmarirea penala si judecata impotriva unor persoane care nu au calitatea de militari.



Aceasta derogare este vadit discriminatorie, in raport cu criteriul avut in vedere de legiuitor in modificarea art. 35 alin 1 si 2 din Codul de procedura penala, si anume lipsa calitatii de militar a unuia sau unora dintre faptuitori, considera magistratii Curtii Constitutionale.



Talida Covaci

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1221 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

17 ANI DE MINCIUNA SI FURT,MAFIA NU MAI REZISTA, ARE NEVOIE DE BANI

Cetateni ai Romaniei, adresati-va inscris UE si cereti oprirea subventiilor catre Romania,pana ce procesele mafiei ce a jefuit tara nu sunt finalizate.

MAFIA FURA ACESTI BANI

Eu am trimis deja si am cerut stoparea creditelor catre Romania, pe motivul ca extrem de multi politicieni care au dosare de frauda/coruptie /jaf economic si spionaj pentru Rusia au putere in stat mai mare decat partidul de la conducere.
In scrisoarea mea am specificat faptul ca in curand populatia va protesta in multe moduri posibile,returnarea edatoriilor catre UE,intrucat UE a fost informata la timp de fraudele ce le produce mafia politica in Romania.

Insist sa faceti la fel.O singura scrisoare nu ajunge.Cu cat veti scrie mai multi, cu atat mai bine.

IATA AICI ADRESA:

Parlement européen
Allée du Printemps
BP 1024/F - 67070 STRASBOURG

 

si eu voi scrie

Cit timp tovarasi de la gheorgiu sint in viata nu stiu cine ii poate opri sa nu demoleze ceea ce mai este sincer in aceea tara.Ma alatur cu trup si suflet celor ce cer oprirea fondurilor europene.

SI 'EI' AU NEVOIE DE BANI, DAR CE AU FACUT PT VOI ?

Se pare ca ziarele de mare tiraj in specil, se feresc sa discute problema ONG-iurilor,de ce oare ?


Ar fi foarte important pt noi, sa deschideti un serial de articole referitoare la activitatea sociatatilor nonprofit / nonguvernamentale / ONG-uri.Detin o lista cu peste 100 de ONG-iuri/asociatii nonprofit/nonguvernamenta dintre acestea sunt inregistrate cu scopul de a ajuta/informa si sustine interesele oamenilor din diferite campuri de activitate.

Aceste ONG-iuri in toti acesti ani de existenta,nu dovedesc a fi facut ceva pt societate,indiferent de profilul lor.

Se stie ca aceste ONG-iuri/asociatii se alimenteaza din banii primiti de la guvern si din cotizatiile/donatiile unor "buni" voitori.

Banii alocati de guvern acestor asociatii, provin din impozitele platite de cetatenii tarii.Donatiile facute de firme sau persoane fizice sunt bani ce se deduc de la impozite,deci bani care ar trebui sa ajunga la bugetul statului si folositi pt scopuri diferite, ca:
Invatamant,sanatate, infrastructura,pensii etc.etc.etc.

Intr-un cuvant, aceste ONG-iuri sunt alimentate din banii platitorilor de impozite, indiferent pe ce cale ajung la ele/ei.Din acest considerent, noi platitorii de impozite avem tot dreptul sa stim/verificam cum folosesc aceste asociatii/ONG-iuri acesti bani.Avem dreptu sa stim daca aceste ONG-iuri/asociatii isi respecta programul si daca nu sunt manevrate din umbra de anumiti oameni politici.

Avem dreptul sa stim, daca printre donatori sunt si magnati care au dosare la PNA si astfel nu sunt manevrate din umbra de acestia.

Vin cu rugamintea sa luati interviuri unora dintre aceste ONG-iuri si sa le faceti publice in ziarul dumneavoastra.

 

Marea sansa a kalaului kriminal Iliesku

Sansa kalaului Iliesku de a-si arata "inocentza, nevinovatia",
si de avea mult "asteptata zi" in justitie ar trebui sprijinita
de PSD partidul al carei de"onoare" e kanalia kriminala!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor