Legea darii in plata: Un formidabil truc publicitar!

Pentru un ochi neantrenat, Legea darii in plata este o binefacere pentru cei care si-au cumparat o locuinta pe credit, iar azi se afla in dificultate financiara, si o mare infrangere pentru sistemul bancar.

Mare infrangere pentru banci? Fara indoiala! Dar binefacere pentru cei carora li se adreseaza? Nu prea! La o analiza atenta, foarte putini dintre cei care ar avea in mod real nevoie vor beneficia de pe urma acestei legi.

Ideea legiferarii "darii in plata" ca drept al debitorului pleaca de la premiza ca un mare numar de titulari de credite imobiliare ar fi fericiti sa renunte la locuinta luata pe credit, numai ca sa-si lichideze datoria catre banca.

Cum insa nu pot sa o faca fara acordul acesteia, iar banca evident nu vrea, ar fi nevoie de o lege care, punand in paranteza atat prevederile Codului Civil cat si pe cele ale Legii bancare, sa oblige bancile sa accepte in plata casele si apartamentele cumparate prea scump pe bani dati prea usor.

Daca lucrurile ar sta astfel, aceasta initiativa ar putea fi un balon de oxigen pentru cei aflati in nevoie.

Numai ca premiza fiind falsa, nici rezultatul nu va fi cel scontat. Iata de ce.

Citeste toate stirile legate de Legea darii in plata

Romanii renunta cu greu la casa

In primul rand, pentru ca nici un om cu mintea intreaga nu renunta de bunavoie la casa in care locuieste numai ca sa scape de datorie. Singura situatie in care "darea in plata" are sens este cea in care astazi valoarea locuintei este semnificativ mai mica decat suma pe care debitorul o mai datoreaza bancii.

Dar, chiar si in situatia asta, un om rational mai degraba va trage cat va putea de credit si se va lasa intr-un final executat de banca, decat sa o dea in plata. Iar daca valoarea proprietatii e mai mare, iar proprietarul nu mai poate sustine creditul, mai bine vinde casa si plateste bancii ce mai are de platit.

Oricum am lua-o, "darea in plata" e varianta cea mai proasta.

Lucrurile devin interesante

In al doilea rand (si aici lucrurile devin interesante), pentru ca proiectul in forma sa actuala este aplicabil numai creditelor contractate dupa 1 octombrie 2011, data intrarii in vigoare a noului Cod Civil.

Motivul? Promotorii "darii in plata" au avut intr-adevar grija ca proiectul de lege sa dispuna derogarea de la dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, altfel nu ar mai fi ramas nimic din cele 12 articole ale proiectului.

Au omis insa sa prevada si derogarea de la dispozitiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil. Iar aceasta din urma lege stabileste, cu subiect si predicat, ca legea aplicabila contractelor este legea in vigoare la data incheierii lor.

In consecinta, "darea in plata" va functiona doar in cazul contractelor de credit incheiate dupa 1 octombrie 2011, data intrarii in vigoare a noului Cod Civil.

Toate bune si frumoase, numai ca cele mai multe contracte care, in teorie, ar trebui sa fie acoperite de proiectul de lege sunt contracte incheiate pe cand duduia economia, locuintele erau scumpe si creditele se dadeau pe buletin, adica inainte de aceasta data. Iar pentru acestea, derogarea de la prevederile Codului Civil nu va avea nici un efect.

Iar in ce priveste creditele incheiate dupa intrarea in vigoare a noului Cod Civil, dupa ce conditiile de creditare s-au inasprit si piata imobiliara s-a prabusit, cazurile in care "darea in plata" e profitabila sunt cu siguranta putine, raritati ce pot fi puse fara dubii pe seama incompetentei celor care le-au acordat.

Concluzia? O lege ce nu ajuta nici debitorul, nici creditorul, ci doar parlamentarul

Tragand linie, in viitorul previzibil nu va fi mare inghesuiala la "darea in plata", si nici bancile nu se vor transforma in agentii imobiliare.

Este adevarat ca, pentru viitor, creditarea va fi ingreunata prin majorarea avansurilor de care trebuie sa dispuna cei care doresc un credit, lucru ce va diminua profiturile bancare.

Si la fel de adevarat este ca la urmatoarea criza e posibil ca bancile sa aiba un junghi cauzat de creditele acordate in perioada octombrie 2011 - februarie 2016. Dar asta chiar nu preocupa pe nimeni in afara de managementul si actionariatul bancilor.

Si asta numai daca nu vor reusi sa "intoarca" rezultatul, speculand defectele legii care tin de constitutionalitate sau pe cele in legatura cu ignorarea unor directive europene. Sau pe cele care privesc caracterul discretionar al dreptului legiferat.

Asadar, de vreme ce bancile pierd, iar debitorii nu castiga, cui profita legea "darii in plata"?

Cu siguranta promotorii proiectului sunt singurii care ies in avantaj din povestea asta.

Pentru ca este o performanta rara sa faci o lege care sa fie aprobata cu 100% din voturi! Si in Senat, si in Camera! Si de catre Putere, si de catre Opozitie!

Ceea ce ma face sa spun ca Legea darii in plata nu este altceva decat un formidabil truc publicitar!

Gabriel TECHERA

exalex.co

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...