Leonard Orban: De ce suntem codasi la fonduri europene - Interviu

La doua luni de la preluarea mandatului de ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban nu regreta ca a preluat postul si este multumit de sustinerea politica pe care o obtine, din partea Guvernului.

Cand vine vorba despre rata scazuta de absorbtie a fondurilor europene, ministrul o explica prin capacitatea administrativa insuficienta, personalul nepregatit, birocratia prea stufoasa, insuficienta implicare a sectorului bancar, dar si pe incapacitatea de a lua decizii la nivelul administratiilor locale.

Exista si solutii pentru toate aceste probleme, acestea tinand de simplificarea procedurilor de gestiune a fondurilor comunitare, transparentizarea lor si introducerea unei rigurozitati crescute in domeniu, a declarat, in cadrul unui interviu acordat Ziare.com, Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene.

Intrebat de ce crede ca Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, condus de Elena Udrea, a inregistrat cea mai mare rata de absorbtie a fondurilor europene, Leonard Orban a opinat ca aceasta beneficiaza de cea mai buna echipa de experti din tara.

Citeste mai jos interviul acordat Ziare.com de Leonard Orban:

Sunteti ministru al Afacerilor Europene de doua luni. Simtiti ca aveti sustinere politica? Regretati ca ati preluat postul de ministru?

Incep cu raspunsul la ultima intrebare. Nu, nu regret ca am preluat aceasta pozitie. Si da, am sprijin, iar acesta se poate formula prin faptul ca am facut o serie intreaga de propuneri Guvernului si acestea au fost aprobate.

La contractarea proiectelor europene stam bine, la implementare stam prost. Din ce cauza si care ar fi solutia?

Sunt o serie intreaga de factori care contribuie, in momentul de fata, la dificultatile intampinate in procesul de gestiune a fondurilor comunitare.

Sunt factori ce tin de capacitatea administrativa, care uneori nu este suficienta, sau personalul nu este suficient de bine pregatit pentru a gestiona aceste fonduri.

Mai sunt chestiuni ce tin de insuficienta capacitate a beneficiarilor de a-si gestiona diferitele proiecte pe care le propun, sunt chestiuni ce tin de o birocratie poate mult mai stufoasa decat sunt cerintele legislatiei comunitare, sunt chestiuni ce tin de insuficienta banilor pe piata, de insuficienta implicare a sectorului bancar in domeniu.

Exista o multitudine de factori care contribuie, in momentul de fata, la implementarea proiectelor europene.

Si solutia?

Nu exista o solutie, sunt nenumarate decizii care trebuie luate. Sunt chestiuni ce tin in primul rand de simplificarea procedurilor de gestiune a fondurilor comunitare, transparentizarea lor, introducerea unei rigurozitati crescute in domeniu, o anumita tendinta de a veni in intampinarea beneficiarilor.

Si, nu in ultimul rand - dar asta se va putea face numai pe termen mediu si lung - o reformare a intregului cadru institutional.

Este clar ca acest cadru institutional poate fi imbunatatit, dar are limitele lui si, in special pentru viitorul buget al Uniunii Europene - 2014 - 2020 - este clar ca va trebui venit si cu solutii inovative, cu solutii noi, care nu s-au mai aplicat pana in prezent in Romania.

Care credeti ca este principala piedica in calea cresterii ratei de absorbtie a fondurilor europene? Presedintele Basescu i-a mentionat pe functionarii publici si birocratia. Sunteti de acord?

Aceasta chestiune este numai una dintre dificultatile intampinate in procesul de gestiune a fondurilor comunitare. Este o piedica importanta, dar nu este singura. De exemplu exista multe probleme la nivel local.

Capacitatea insuficienta de a implementa sau chiar de a propune proiecte de finantare, incapacitatea de a lua decizii la nivelul administratiilor locale.

Amplasarea unei gropi de gunoi ecologice ar fi un exemplu in acest sens. Intr-adevar, birocratia foarte stufoasa, capacitatea administrativa insuficienta reprezinta probleme majore ale Romaniei.

Credeti ca functionarii din administratia publica locala sunt insuficient de pregatiti? Ar putea fi si asta o problema?

Sunt diferente foarte mari de la zona la zona. Sunt zone in care exista echipe de profesionisti foarte bine pregatiti, dar pe de alta parte sunt zone unde lucrurile nu se intampla chiar asa.

Care ar fi aceste zone deficitare?

Nu as vrea sa fac o ierarhizare, dar sunt diferente foarte mari intre regiuni. Se vede ca e o combinatie intre capacitatea la nivel politic dar si la nivel administrativ, de a propune si de a implementa proiecte comunitare. Acest lucru se poate vedea foarte bine, parcurgand diferite zone din tara, acolo unde exista initiativa, lucrurile se imbunatatesc, acolo unde nu exista, lucrurile raman la fel.

De ce credeti ca ministerul condus de doamna Udrea are cea mai mare rata de absorbtie a fondurilor europene?

Explicatia este data de faptul ca au fost utilizate fondurile comunitare inca dinainte de momentul aderarii si are formata o echipa puternica, cu experienta in utilizarea fondurilor comunitare.

Asta este motivul pentru care, in momentul de fata, echipa de la Programul Operational Regional este una dintre cele mai bune echipe, daca nu cea mai buna echipa de specialisti din tara.

Ministerul Dezvoltarii Regionale nu exista inainte de aderarea Romaniei la UE...

Nu, dar echipa exista. A fost in Ministerul Integrarii Europene, dupa aceea a mai fost o etapa. Dar oamenii erau deja formati, ei au gestionat fondurile de pre-aderare, in special fondurile PHARE.

Acesti oameni nu ar trebui sa fie in subordinea dumneavoastra?

S-a pus problema, dar o asemenea modificare ar fi insemnat necesitatea reacreditarii tuturor institutiilor, proces care ar fi durat intre 9 si 12 ani. Practic, ar fi insemnat ca pentru un an de zile ar fi fost blocat intreg procesul de gestiune a fondurilor comunitare.

La stabilirea proiectului de buget al ministerului pe care il conduceti, de 86,7 milioane de lei, cheltuielile sale de personal se ridica la 17,8 milioane de lei, in crestere cu aproape o treime fata de anul trecut. Care este necesarul de personal al ministerului?

In primul rand vreau sa va spun ca prin crearea acestui minister nu a avut loc nici o angajare suplimentara de personal. Nu am facut altceva decat sa iau doua structuri - Departamentul de Afaceri Europene si Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale - si sa le unesc intr-una singura, care se numeste Ministerul Afacerilor Europene.

Deci nu este vorba despre o crestere de personal, in afara faptului ca vom avea o echipa suplimentara de 15 persoane care va negocia partea a doua a gestionarii fondurilor comunitare in relatia cu spatiul economic european si in relatia cu Norvegia.

Aceasta echipa se muta la noi, de la Ministerul Finantelor. Zece persoane se muta de la Finante, iar cinci vor fi nou angajate. Practic, in momentul de fapta, pentru anul viitor vom suplimenta numarul de personal cu cinci persoane. Suntem convinsi ca vom putea face fata, cu actualul numar de angajati, sarcinilor pe care le avem.

Ce se intampla daca Romania nu reuseste sa creasca rata de absorbtie a fondurilor europene in 2012? Cat riscam sa pierdem?

In 2012 riscurile nu sunt atat de mari pentru ca suma totala care ar trebui sa fie cheltuita, esalonata pe diferite programe operationale, este de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Riscurile mari sunt pentru 2013, cand, in total, va trebui sa cheltuim 8,6 miliarde de euro. Ce se va intampla daca nu reusim?

In primul rand pierdem fondurile si putem avea o rata de absorbtie scazuta, sunt fonduri nerambursabile pe care le putem pierde. O rata scazuta de absorbtie ridica probleme inclusiv la nivel macroeconomic. O crestere mai substantiala a Produsului Intern Brut poate fi adusa in special prin cresterea ratei de absorbtie a fondurilor comunitare.

Din pacate, in 2012, instrumentele de crestere economica sunt limitate, instrumentele de crestere a PIB sunt putine, exporturile - care au reprezentant anul acesta principalul motor al cresterii economice - vor fi influentate de situatia din Uniunea Europeana si atunci este clar ca acest proces de absorbtie a fondurilor europene are o importanta mult mai mare decat cea strict legata de cheltuirea acestor bani.

Credeti ca reorganizarea teritoriala ar fi de ajutor in absorbtia fondurilor europene, asa cum afirma presedintele Traian Basescu? Cum ar simplifica aceasta reorganizare procedura de acordare a fondurilor europene?

Se simte de multe ori nevoia unei decizii pe o zona mai larga. V-am dat exemplul unor neintelegeri care exista la nivelul autoritatilor locale in ceea ce priveste luarea unor decizii absolut necesare pentru implementarea unor proiecte comunitare.

In masura in care structurile administrative vor avea dimensiuni mai mari, asemenea decizii vor putea fi luate categoric mai usor. In plus, vor avea o anumita coerenta, o anumita abordare sistemica absolut necesara.

Deci s-ar elimina birocratia de care vorbeati...

Nu este vorba numai despre birocratie, ci de o anumita corelare a unor proiecte care se fac in diferite zone.

Ce nivel de absorbtie a fondurilor europene a fost luat in calcul atunci cand a fost stabilit bugetul pentru 2012?

Eu mi-am asumat drept tinta o rata de absorbtie a fondurilor comunitare de minim 20 la suta, adica o suma de minim patru miliarde de euro, in ceea ce priveste fondurile structurale si de coeziune. La acestea trebuie sa mai adaugam fondurile care sunt acordate Romaniei in domeniul agriculturii, care sunt de doua tipuri: platile directe si fondurile pentru dezvoltare rurala. Deci vorbim de sume intre 5,5 si 6 miliarde de euro, care vor trebui sa fie cheltuite in cursul anului viitor.

Ati reusit sa impuneti ca TVA-ul pentru proiectele europene sa fie o taxa eligibila, ce va fi suportata din fondurile comunitare, dar ati afirmat ca ati intampinat rezistenta in aplicarea acestei masuri. Cine s-a opus?

Nu a fost vorba de rezistenta, a fost vorba de analize foarte serioase, care au fost facute, astfel incat sa se vada ca aplicarea acestei masuri este benefica pentru fiecare program operational.

Este clar insa ca, de exemplu, pentru programul operational de transport, sunt probleme. daca am aplica acesta decizie, practic am elimina de la finantare anumite proiecte. Practic, ma astept ca Ministerul Transporturilor sa ceara exceptarea de la aplicarea acestei prevederi.

Pentru alte institutii, masura este benefica. S-a pus in discutie inclusiv daca este cazul sa se aplice retroactiv aceasta masura, insemnand proiectele care sunt in derulare. Dar pana la urma s-a considerat ca optim ar fi sa se aplice doar la proiectele care vor fi semnate dupa 1 ianuarie 2012.

In timp ce Finlanda a mai inmuiat tonul in legatura cu aderarea Romaniei in spatiul Schengen, Olanda continua sa se opuna. Credeti ca exista sanse sa renunte si Olanda la aceasta opozitie?

Pe termen scurt, cred ca sansele sunt minime. Adica pana la sfarsitul acestui an. Din semnalele pe care le avem, nu vedem nici un gest de flexibilizare din acest punct de vedere.

Dimpotriva, notam o mentinere in continuare pe aceleasi pozitii ferme de refuz a acceptarii solutiei de compromis propusa de noi, dupa negocierile cu Franta si Germania.

Credeti ca Olanda se opune si din alte motive, care nu tin neaparat de indeplinirea criteriilor de aderare?

Parerea mea este ca primeaza argumentele de ordin politic intern din Olanda, si mai putin cele legate de ceea ce se invoca, faptul ca nu exista suficienta incredere ca Romania lupta suficient impotriva coruptiei.

Care va sunt pasii urmatori, ce intentionati sa faceti in viitorul apropiat pentru cresterea ratei de absorbtie?

Obiectivul esential si imediat este reluarea platilor pentru fondurile structurale si de coeziune. Aici suntem in contact direct cu Comisia Europeana, sperand ca undeva in decembrie va fi luata aceasta decizie.

Nu este deloc simplu, se face o analiza foarte detaliata a documentelor pe care le-am transmis, a modificarilor pe care le-am operat in sistemul achizitiilor publice. O sa vedem, as vrea sa fiu extrem de prudent in ceea ce priveste aceasta decizie.

In paralel, pana la sfarsitul anului, mai avem trei pasi in vedere: Codul de conduita privind combaterea incompatibilitatilor si conflictelor de interese pentru personalul care lucreaza in institutiile care gestioneaza fonduri comunitare, vom face o propunere de realocare de fonduri, si a treilea pas va fi sa discutam cum putem mari capacitatea administrativa a institutiilor care gestioneaza fondurile comunitare la nivel central.

Ce va contine, mai concret, acest Cod de conduita despre care vorbiti?

Va contine reguli clare pentru cei care lucreaza in sistem. Va dau un singur exemplu: fiecare angajat in structurile care gestioneaza fonduri comunitare va semna o declaratie in baza careia se constata ca nu este in conflict de interese sau in incopatibilitate cu functia detinuta. Care este rostul acestei declaratii? In masura in care ea este incalcata, subiectul poate sa intre sub incidenta legii penale. Acest Cod va introduce reguli mult mai dure in sistem.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...