Cum isi amintesc veveritele unde si-au ingropat ghindele

Dintotdeaua, toamna a fost anotimpul pregatirii proviziilor pentru iarna. Dar daca noi, oamenii, scapam astazi usor, camara devenindu-ne supermarketul de la doi pasi de casa sau serviciu, veveritele nu au de ales decat sa continue traditia ancestrala.

Si le vedem an de an zorind prin parcuri sau paduri, ingropand (sau prefacandu-se, cum vom vedea in continuare) nuci, alune, ghinde sau seminte.

Insa v-ati intrebat vreodata cum de isi aminteste veverita in toiul iernii, atunci cand are nevoie cel mai mult de provizii, locul exact in care se afla pretioasele ei depozite?

Ei bine, in primul rand, animalele nu depoziteaza mancarea la intamplare. De obicei folosesc una dintre urmatoarele strategii: isi ascund toate proviziile intr-un singur loc sau le impart in mai multe gramezi si le ascund in locuri diferite, scrie Science Alert.

Majoritatea veveritelor apeleaza la cea de-a doua strategie, un stil care a evoluat cel mai probabil ca urmare a riscului mai scazut de a suferi o pierdere majora pe care il prezinta, este de parere Maria Delgado, cercetatoare postdoctorala la Scoala de Medicina Veterinara din cadrul Universitatii din California, Davis, care a studiat timp de mai multi ani comportamentul veveritelor.

Cu alte cuvinte, cu cat exista mai multe ascunzatori, cu atat este mai mica probabilitatea ca vreo veverita infometata sa ii descopere intreaga comoara si sa i-o distruga dintr-o lovitura.

Potrivit lui Delgado, veveritele isi ingroapa prada in functie de anumite criterii, cum ar fi tipul mancarii, ceea ce le permite sa-si organizeze mintal proviziile, iar acest lucru le-ar ajuta sa-si aminteasca mai tarziu unde le-au ascuns.

Si se pare ca functioneaza, deoarece, in functie de specia de veverite si de tipul fructelor, veveritele reusesc sa-si recupereze pana la 95% din proviziile ingropate.

Daca teoria prevalenta pana acum era aceea ca veveritele se bazeaza pur si simplu pe simtul olfactiv in acest proces, tot mai multe studii indica faptul ca memoria - capacitatea de a crea un fel de harti mintale - are un rol mult mai important.

Ceea ce are sens tinand cont de faptul ca, iarna, cand totul este acoperit de zapada, mirosul nu le mai este de mare folos.

Pizza Ka Yee Chow, cercetatoare postdoctorala la Universitatea Hokkaido din Japonia si, la randul sau, specialista in veverite, vine sa intareasca o astfel de teorie. "Din observatiile mele, cred ca folosesc puncte de reper. Recunosc arborii si estimeaza distanta dintre ei, dintre copac si propria lor vizuina", spune Chow.

Intr-un studiu publicat in 2017 in jurnalul Animal Cognition, Chow a aratat ca memoria pe termen lung impresionanta a veveritelor - au reusit sa deschida o trapa pentru a ajunge la premiu, o aluna, la doi ani dupa ce au invatat mecanismul - le ajuta sa gaseasca solutii in cazul situatiilor dificile.

Cat de istete sunt ne arata veveritele si prin alte ispravi. De exemplu, rearanjeaza cu grija frunzele pentru a-si ascunde depozitul proaspat sapat, iar uneori se prefac ca ingroapa nuci atunci cand stiu ca sunt privite de alte veverite.

C.S.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...