Un studiu recent, realizat in Romania, arata ca 85% dintre copiii intre 5 si 16 ani stau, in medie, 5 ore pe zi pe retelele sociale. De inteles in cazul adolescentilor, insa enorm, oricum ai privi, in cazul copiilor de mici, de 5 ani.
De la varste foarte fragede, copiii butoneaza smartphone-ul, in medie, 160 de minute pe zi. Adolescentii de 13 - 16 ani il folosesc chiar 208 minute pe zi.
Asa arata realitatea lui 2016, una complet diferita de cea de acum 10 ani si cu siguranta la o departare de la cer la Pamant fata de cea de acum 20 de ani. E foarte greu de evaluat impactul gadgeturilor, tehnologiei, "traiului online" asupra generatiilor mici, mai cu seama ca vorbim despre primele generatii care se "nasc" si traiesc in acest mod.
"Deoarece Internetul a fost prezent in viata copiilor de la o varsta foarte frageda in ultimii ani, noua generatie de copii si adolescenti constituie primul grup care foloseste Internetul la o scara foarte larga si de asemenea primul grup care poate manifesta probleme asociate cu o utilizare excesiva", avertizeaza psihoterapeutul Rosu Adrian Francois.
In SUA, situatia e comparabila.
"Conform Academiei Americane de Pediatrie (AAP), copiii petrec in medie 7 ore pe zi pe platformele media, fie ele TV, computere, smartphone-uri sau alte dispozitive electrice", explica psihoterapeutul, avertizand ca folosirea excesiva a continutului media poate duce la probleme de atentie, dificultati la scoala, probleme cu somnul, agresivitate si tulburari de alimentatie si obezitate, fapt certificat de studii.
In plus, mai afirma specialistul, folosirea Internetului poate expune copilul la comportamente ilegale sau riscante, de exemplu, cheltuirea unor sume mari de bani de pe cardul parintilor pe site-uri nu tocmai legale sau furnizarea de informatii confidentiale.
Situatia normala ar fi ca adolescentii si copiii sa utilizeze mass-media cu continut de divertisment pentru nu mai mult de una sau doua ore pe zi, iar continutul sa fie educational.
Copilul trebuie sa stea afara si sa comunice natural
Este important pentru copii sa-si petreaca timpul in aer liber, folosind imaginatia in jocurile cu ceilalti si invatand sa comunice atat verbal, cat si non-verbal.
Copiii ar trebui incurajati sa foloseasca drept suport educational si materiale in formate clasice, cartile, ziarele, jocurile care implica manipularea fizica a diverselor obiecte.
Daca tragem cu ochiul la Academia Americana de Pediatrie, vedem ca se recomanda ca parintii sa stabileasca zone la domiciliu in care nu exista media de niciun fel, asigurandu-se ca nu exista televizoare, calculatoare sau jocuri video in camerele pentru copii. In plus, se recomanda oprirea televizorului in timpul mesei.
Aceeasi institutie recomanda ca mediile de divertisment sa fie evitate de catre sugari si copii sub 2 ani. Creierul unui copil se dezvolta rapid in timpul primilor ani, iar cei mici invata cel mai bine din interactiunea cu oamenii, nu cu ecranele gadgeturilor, arata psihoterapeutul.
Ce sa faca parintii
Toate acestea sunt recomandari, care ar trebui respectate, la modul ideal.
Realitatea e insa cea prezentata in studiul de mai sus. Concret, daca un copil si-a facut deja un cont (sau mai multe) pe retelele sociale, cum ar trebui sa procedeze parintele? Sa-si monitorizeze sau nu copilul online?
"Copiii si adolescentii creeaza pagini personale in care posteaza identitatea lor reala, profiluri personalizate si poze (MySpace, Facebook), insa nu sunt singuri pe acele retele. Un studiu realizat de Polly Klaas Foundation, in 2006, arata ca:
- Jumatate dintre copiii cu varste intre 13 si 18 ani comunica cu persoane pe care nu le-au cunoscut niciodata;
- O treime planifica sa se intalneasca cu aceste persoane fata in fata;
- In jur de 13% descopera ca persoanele cu care comunica online sunt de fapt adulti care pretind ca sunt mult mai tineri.
Exista un risc semnificativ, deoarece este foarte dificil sa iti dai seama de identititatea reala a cuiva pe Internet. Identitati false sunt usor de creat. Prin urmare, parintii ar trebui sa monitorizeze activitatea copilului pe Internet si sa fie atenti cu cine comunica si mai ales ce invitatii primeste acesta", afirma Rosu Adrian Francois.
In cazul in care constati ca si copilul tau petrece exagerat de mult timp cu ochii in gadgeturi, exista niste strategii care pot da roade.
Toate au la baza controlul parental, afirma specialistul. Daca limitam in mod sever si dintr-o data accesul la Internet al copiilor, atunci ei pot manifesta comportamente rebele si efectul poate fi un exces al utilizarii Internetului.
Daca un copil sau adolescent manifesta semne care duc catre dependenta de Internet, iata ce putem face:
Terapia Cognitiv Comportametala are rezultate foarte bune in tratarea dependentelor, inclusiv cea de acest tip.
Terapia il poate ajuta pe copil sa invete noi comportamente si moduri sanatoase pentru gestionarea emotiilor inconfortabile care apar in caz de stres, anxietate sau depresie.
Dar cand stim ca e vorba de o problema? Potrivit psihoterapeutului, exista cateva semne si anume:
In principiu, atunci cand utilizarea Internetului incepe sa aiba consecinte negative in viata copilului, se poate ca acesta sa foloseasca Internetul excesiv. Se poate vorbi atunci despre Tulburarea de Dependenta de Internet (Internet Addiction Disorder).
Studiile empirice arata ca adolescentii si copiii care petrec un timp excesiv pe retelele de socializare:
- manifesta un declin si mai pronuntat in sfera sociala si psihologica, ceea ce poate duce la depresie, ca efect pe termen mediu si lung;
- au un nivel al stimei de sine scazut si sunt prezente simptome de neadaptare;
- manifesta comportamente de auto-vatamare. Pot aparea si tentative de suicid.
Vestile bune
Insa, daca nu e vorba despre dependenta, n-ar trebui sa ne facem atat de multe griji.
Utilizarea Internetului de catre copii si nu numai are si multe beneficii. Pe langa accesul rapid la orice informatie (desi nu orice sursa este de incredere), comunicare rapida, exista posibilitatea dezvoltarii unor abilitati cognitive care pot ajuta pe viitor.
Multe aplicatii, in special jocurile, au un design care schimba modul de procesare a informatiei de la verbal la vizual.
Jocurile populare de actiune, care folosesc elemente spatiale, imagistice si dinamice pentru a manipula diverse obiecte in spatiu, pot dezvolta abilitati cognitive ca reprezentarea spatiala (abilitatea de a roti obiectele in minte, vizualizarea spatiala si abilitatea de a se descurca cu imagini 2D intr-un mediu ipotetic 3D), atentia vizuala, memoria si imaginatia.
Citeste mai multe despre copii si gadgeturi si afla cand ar trebui sa ii iei celui mic primul sau telefon mobil.