Cum e generatia actuala de copii, comparativ cu cele trecute? Cum va fi ea la maturitate Interviu

Cat dureaza copilaria? Care e momentul care puncteaza cu exactitate despartirea de ea? Cum sunt copiii de azi, comparativ cu generatiile trecute, in contextul in care, cel mai adesea, cresc cu tableta si smartphone-ul in mana? Si mai ales ce fel de adulti vor deveni ei?

La toate aceste intrebari a raspuns pentru Ziare.com psihoterapeutul Vlad Muresan. Potrivit acestuia, ce e diferit la "copiii din ziua de azi" e ca nu mai trebuie sa inmagazineze informatii, asa cum erau nevoite generatiile trecute, ci sa selecteze informatiile relevante dintr-o sursa practic infinita, asa cum e Internetul. Nu e singura provocare cu care se confrunta insa.

De 1 iunie celebram copilul. Pana la ce varsta suntem copii?

Putem spune ca suntem copii pana in momentul in care devenim independenti financiar, emotional si practic. Asta se intampla in momente diferite pentru fiecare, iar pentru unii dintre noi nu se intampla niciodata.

Sigur ca exista o varsta in care responsabilitatea legala trece de pe parinti asupra individului, insa varsta de 18 ani este doar o limita aleasa arbitrar cu acest scop si nu reflecta neaparat maturizarea cognitiva si emotionala a tanarului.

Cum sunt copiii de azi, comparativ cu cei nascuti la inceputul anilor '90 sau chiar '80, de exemplu?

Diferentele dintre generatii reflecta realitatea diferita in care ne-am maturizat si la care ne-am adaptat. Copiii din ziua de azi au mai multa libertate sa se exprime asa cum doresc, insa sunt influentati mult mai puternic de marketing si reclame, fiind tintiti mult mai agresiv de companiile care incearca sa isi vanda produsele (companii care pana in anii '90 tinteau mai mult adultii si parintii).

Aceste strategii de marketing profita de preocuparea tinerilor pentru imagine si comparatii sociale si pot sa le consume atentie, timp si bani pe lucruri irelevante.

Toata aceasta avalansa de informatie care vine pe toate suporturile ii face mai inteligenti sau nu?

Inteligenta e definita ca si capacitatea de a rezolva problemele cu care ne confruntam - practic capacitatea de a ne adapta la mediul in care traim. Acum traim intr-un mediu informational, iar problema principala nu mai este inmagazinarea informatiilor (invatare-reproducere) cum era in trecut, ci selectarea informatiei relevante dintr-o sursa practic infinita (Internetul).

Astfel, inteligenta tinerilor este mult mai adaptata mediului in care traim acum - dar acest fapt este valabil pentru oricare generatie de tineri.

Cum ii influenteaza faptul ca au la indemana toate aceste gadgeturi: smartphone, tableta, laptop etc?

Tinerii tind sa aiba o atentie "mai distributiva", sa poata comuta rapid intre activitati ("multitasking") si sa fie conectati la mai multe lucruri in paralel (persoane, retele de socializare etc). Insa acest beneficiu poate sa fie asociat si cu o stare de stres mai ridicata. Practic, sunt mai des distrasi de stimuli care pot sa nu fie relevanti scopurilor lor.

O generatie crescuta cu smartphone-ul in mana cum va fi la maturitate?

Probabil in locul smartphone-ului vor avea pe nas niste ochelari cu realitate augumentata (vezi Google Glass si Microsoft Hololens). Aceste tehnologii, pe masura ce vor deveni mai performante si mai portabile, ne vor permite sa folosim Internetul ca o extensie la "viata reala", fara sa mai existe o granita atat de clara intre relationarea fata in fata si cea la distanta.

Desi aceste scenarii pot parea "science-fiction" sau chiar alarmiste pentru generatiile mai vechi, in realitate trendul este clar: tehnologia ne permite sa lucram mai eficient, sa comunicam mai bine si sa ne bucuram mai mult de timpul liber.

Intotdeauna introducerea unei tehnologii revolutionare a ingrijorat generatia la putere, insa de fiecare data duce la crestere economica si la cresterea calitatii vietii (de ex. tiparul si ziarele, telefonul, radioul, televizorul, Internetul si acum realitatea virtuala si augumentata).

Ce nu inteleg parintii de azi despre copiii lor? Unde au ei insisi de lucrat, daca e cazul?

Parintii nu inteleg un adevar destul de usor de observat: nu poti sa iti educi copiii, ei doar te imita. Problemele emotionale si de relationare ale parintilor vor deveni problemele emotionale si de relationare ale copiilor.

Daca vrei sa ii dai o sansa la o viata fericita copilulului tau, trebuie sa renunti la aparente si sa te preocupi sa ai tu o viata plina de sens si relatii pline de confort si recunostinta - pentru ca viata ta va fi exemplul de urmat pentru copilul tau si relatiile tale vor constitui un prototip pentru relatiile sale de la maturitate.

Metodele clasice de parenting mai sunt valabile? Ce s-a schimbat sau ar trebui sa se schimbe?

Exista o serie de indivizi si organizatii care profita de vinovatia parintilor (vinovatie fata de faptul ca nu fac o treaba suficient de buna) pentru a le vinde metode complicate si jucarii educative. Acesta adevarata industrie genereaza frica si angoasa legata de viitorul copiilor (pe care ii punem in pericol daca nu cumparam cartile si produsele lor, bineinteles), intretinand vinovatia si preocuparea cu proiectarea unei imagini de "parinte perfect".

Desigur ca acest perfectionism duce la comparatii, orgolii si competitii cu ceilalti parinti - pentru cine are copilul "mai perfect" si care parinte se "sacrifica" mai mult.

Toate aceste preocupari cu imaginea il invata pe copil sa faca acelasi lucru si astfel ei devin la randul lor victime pentru marketingul care le valideaza orgoliile si pretentiile de superioritate, pentru a le vinde produse de care nu au, de fapt, nevoie.

Pentru a fi exemple de urmat pentru copiii nostri, ar trebui sa devenim oamenii care ne dorim ca ei sa ajunga. Ar trebui sa renuntam la competitii, superioritati, orgolii si comparatii si sa ne preocupam cu a ne fauri o viata placuta, alaturi de oameni compatibili, in relatii pline de libertate si recunostinta.

Acesta este viata pe care ar trebui sa le-o dorim tuturor copiilor si pentru care ar trebui sa fim un exemplu prin deciziile constiente pe care le luam - adica prin ceea ce suntem, nu prin morala pe care le-o facem.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...