Viata secreta a pisicilor vagabonde si a celor care fug de acasa

Un studiu care a durat doi ani a analizat viata de zi cu zi a pisicilor vagabonde si a celor domestice care exploreaza teritoriul de dincolo de casele lor, ale caror suprafete cutreierate intretaie mediile urban, suburban si rural.

Cercetarea a folosit radiotelemetria si un dispozitiv sofisticat de monitorizare a activitatii pentru a depista obiceiurile insusite si locurile frecventate de zeci de pisici cu sau fara stapan ce hoinaresc la periferia sudica a oraselor invecinate Champaign si Urbana din Illinois.

Impreuna, cele 42 de pisici analizate de cercetatorii de la Universitatea din Illinois au colindat o suprafata de 2.544 de hectare. Dintre trasmitatorii radio folositi in cadrul studiului, 23 aveau senzori care inregistrau fiecare miscare a animalelelor; fara acesti senzori, ar fi fost nevoie de 10-12 oameni pentru a colecta astfel de informatii, asa ca rezultatele se anunta a fi unice.

Asa cum era de asteptat, pisicile fara stapan acopera un teritoriu mai vast si sunt mai active decat cele domestice pe parcursul unui an. Una dintre ele, de exemplu, a cutreirat o suprafata de 547 de hectare in jurul culcusului ei obisnuit, atat in mediul urban, cat si in cel rural, cea mai mare distanta inregistrata in cadrul studiului. Si, desi nu primea mancare de la oameni, a reusit cumva sa supravietuiasca, inconjurata de coioti si vulpi.

De cealalta parte, pisicile cu stapan colinda teritorii mai mici si mai apropiate de casa, fiind vorba de o suprafata medie de circa 2 hectare. Resusesc asta, desi motaitul si activitarea redusa le consuma 97% din timp.

In schimb, pisicile vagabonde isi dedica 14% din timp vietii active si asta pentru ca sunt nevoite sa caute mereu hrana pentru a supravietui, mai ales iarna. Nu au luxul de a da o tura pana acasa, unde se bucura de mangaierile si crantanelele oferite de stapan, ca apoi sa hoinareasca din nou.

Cercetarea a inregistrat diferente si in privinta tipului de teritoriu parcurs de feline. Pisicile domestice colinda habitate diferite, cele vagabonde au obiceiuri sezoniere. Iarna, acestea din urma stau mai aproape de zonele urbane, iar in celelalte perioade ale anului aleg pasistile din afara orasului.

Mai departe, majoritatea pisicilor implicate in studiu nu s-au abatut la mai mult de 300 de metri de structurile umane, chiar si cele vagabonde, ceea ce indica dependenta pe care o au fata de noi, dar si pericolul pe care il impun asupra vietii umane.

Doua dintre cauzele principale ale mortilor lor sunt alte pisici (se fugaresc intre ele) si bolile pe care si le transmit de la una la alta, care ajung si in casele stapanilor. De exemplu, Toxoplasma gondii, un parazit care le ataca in primul rand pe micile feline, poate cauza probleme neurologice, reproductive si respiratorii la oameni.

Turbarea, leucemia felina si virusul imunodeficientei reprezinta alte surse de ingrijorare pentru stapani. Totodata, desi pisicile domestice au o activitate mai redusa si acopera teritorii mai restranse decat cele ale strazii, impactul lor asupra vietii salbatice este mai mare, fiind considerate animale invazive tocmai pentru ca rata lor de migratie este mai mica si pentru ca nu sunt integrate in ecosistem.

Citeste mai mult despre Viata secreta a pisicilor vagabonde si a celor care fug de acasa pe Think Outside the Box

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...