Psihologie pe intelesul tau, cu Alexandra Demian: Rusinea, dusman sau prieten?

Marti, 03 Martie 2015, ora 09:20
11830 citiri
Psihologie pe intelesul tau, cu Alexandra Demian: Rusinea, dusman sau prieten?
Foto: Arhiva personala

Rusinea este o reactie la un fel de a fi, resimtit ca fiind gresit, marcata de dorinta de a ascunde propria persoana. Are in centru Sinele, asupra caruia este focalizata atentia in momentul autoaprecierii si trairii subiective.

Daca vina apare atunci cand se comite o greseala, rusinea vine atunci cand noi suntem o "greseala". Ne simtim coplesiti si constienti de propriul Sine si avem sentimentul ca suntem expusi, vizibili si critic examinati, explica pentru Ziare.com psihoterapeutul Alexandra Demian.

Cand apare rusinea?

Prima data rusinea apare in etapele de dezvoltare ale copilului, intre 1-3 ani, atunci cand acesta invata sentimentul autonomiei. Daca acesta nu este lasat sa experimenteze autonomia si se va confrunta cu limitele si constrangerile exagerate ale parintilor, va cunoaste rusinea asociind un comportament nepotrivit cu propria persoana.

Astfel, rusinea se formeaza in primul rand in relatie cu membrii familiei si apoi in mediile sociale si in relatia de cuplu. Apoi, importante sunt credintele pe care noi le interiorizam si pe care le invatam ca si comportamente, nevoi sau parti ale felului de a fi care sunt inacceptabile pentru cei din jur.

De exemplu, un parinte isi poate respinge copilul daca acesta cere in mod repetat atentie. Pentru a evita o astfel de respingere, copilul face o adaptare creativa, transformand acea parte a sa care cere atentie intr-o parte "gresita". Se formeaza adevarate scheme de comportament, care au tendinta de a deveni modele de personalitate.

Ca de exemplu: responsabilul - se simte vinovat chiar si atunci cand nu este vina lui, moralistul - interpreteaza totul din perspectiva extremelor, bun sau rau, corect sau incorect; dependentul - are nevoie de aprobarea continua a celorlalti etc.

Cum se formeaza rusinea?

Aceasta apare atunci cand nu sunt respectate anumite norme care exista in realitatea subiectiva a persoanei despre corecta relationare umana. Apoi, aceasta devine constienta de acest fapt si de responsabilitatea pe care si-o asuma, dupa care alege sa se autopedepseasca prin trairea unor emotii negative.

Poate fi denumita si o emotie morala sau socio-morala, care survine in urma asteptarilor celorlalti fata de noi.

Astfel, rusinea apare ca o reactie emotionala la incalcarea unui standard personal, pe care o persoana si l-a fixat singura sau l-a preluat de la ceilalti, la o performanta sub nivelul asteptarilor sale sau ale "audientei".

Cum traim rusinea?

Durerea generata de rusine este foarte mare. June Price Tangney afirma ca rusinea este "emotia uraciunii fiintei". O persoana care este rusinata se simte fara valoare, fara putere si are o senzatie de micsorare chiar si a fizicului corporal, avand o experienta psihosomatica distructiva.

Ca si pozitie a corpului, exista tendinta de a lasa capul in jos si mainile de asemenea, indicand imposibilitatea de a actiona. Exista doua tendinte de a reactiona: aceea de a se retrage pasiv sau de a ataca agresiv, de a se ascunde sau de a disparea, evitand un alt contact social. Atunci cand nu putem fugi din situatie, tensiunea emotionala este foarte mare si trecem de la fuga la atac, iar rusinea este inlocuita de furie.

Rusinea nu este in totalitate nesanatoasa, ci poate fi si un reglator major al limitelor dintre sine si ceilalti, care sunt redefinite incontinuu. Putem la un moment dat sa primim sprijin din partea mediului si sa refacem acele comportamente inacceptabile in ceva ce ne apartine.

Psihologie pe intelesul tau, cu Alexandra Demian: Stima de sine si extremele ei

Pe de alta parte, rusinea, ca forma simpla a ei, si anume timiditatea sau jena, poate fi privita ca un mecanism de protectie care ne pazeste intimitatea si ne permite sa ne retragem atunci cand nu primim o confirmare de la ceilalti.

Cum putem gestiona rusinea?

Gestionarea rusinii presupune sa o infruntam cat mai onest posibil, fara a mai incerca sa o acoperim sau sa ne-o asumam si atunci cand nu este cazul. Putem interveni asupra realitatii noastre subiective, asupra sentimentelor noastre si sa incercam sa vindecam ranile noastre interioare. Cu siguranta nu putem uita situatiile in care am simtit rusinea, dar in schimb putem sa le acceptam ca si experiente creatoare in devenirea maturitatii noastre.

Alexandra Demian, psihoterapeut PsiConcept

Daca aveti vreo intrebare pentru medicii colaboratori ai Ziare.com, va invitam sa le-o adresati printr-un comentariu sau printr-un mail pe adresa sugestii@ziare.com.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi
Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi
Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...
Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”
Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”
Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...
#De ce simtim rusinea, #despre rusine psiholog, #copii rusine, #psihoterapeut Alexandra Demian , #psihologi
Comentarii