Modificarile controversate la Codul Penal si cine sunt principalii beneficiari

Parlamentarii PSD si ALDE au modificat in Comisia speciala pentru Legile Justitiei mai multe infractiuni pentru care erau cercetati sau judecati politicieni. Infractiunea de abuz in serviciu a fost aproape dezincriminata in baza noilor schimbari legislative.

Atacul parlamentarilor PSD si ALDE la Codul Penal a avut loc la 12 zile dupa ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, in faza de fond a procesului, la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru instigare la abuz in serviciu in dosarul "Angajarilor fictive la DGASPC Teleorman".

In cazul in care noile propuneri sunt promulgate, Dragnea scapa de proces, in faza de apel a dosarului, deoarece in penal se aplica legea mai favorabila.

Procurorii DNA arata ca, daca s-ar modifica definitia infractiunii de abuz in serviciu, potrivit propunerii facute de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, mai multe dosare vor fi inchise ca urmare a intervenirii prescriptiei si s-ar dezincrimina mai multe categorii largi de fapte.

Ancheta din Tel Drum, afectata

Comisia speciala este condusa de Florin Iordache, cel care era ministru al Justitiei in februarie 2017 si a promovat celebra Ordonanta 13 de modificare a Codurilor Penale. Modificarile facute luni in aceasta comisie vor afecta si ancheta DNA - Tel Drum, in care este implicat Liviu Dragnea.

Deputatii PSD si ALDE au modificat si forma agravanta a infractiunii de abuz in serviciu, care este prevazuta in Legea 78/2000 de combatere a infractiunilor de coruptie si definitia infractiunii de grup infractional organizat. Dragnea este cercetat la DNA, in dosarul Tel Drum, pentru ambele infractiuni.

Ziare.com a realizat o analiza privind modificarile facute luni de Comisia speciala pentru Legile Justitiei.

Astfel, infractiunea de abuz in serviciu ar urma sa fie definita ca "fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, ordonanta de urgenta sau ordonanta de guvern, in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial si prin aceasta cauzeaza o paguba, certa si efectiva, mai mare decat echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vatamare constatata in mod definitiv prin act al organului competent, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani sau cu amenda".

Dragnea, scapat

In dosarul in care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru abuz in serviciu, folosul patrimonial din dosar il reprezinta salariul incasat necuvenit de cele doua secretare PSD, angajate la DGASPC Teleorman.

Indirect, cel care a beneficiat de serviciile celor doua este PSD Teleorman, locul unde femeile lucrau de facto.

De asemenea, deputatii au micsorat si pedepsele pentru abuz in serviciu. In prezent, sunt stipulate pedepse intre 2 si 7 ani. Noua forma prevede pedepse de la 2 la 5 ani sau amenda. Consecinta imediata a scaderii limitelor de pedeapsa este scaderea termenelor de prescriptie pentru infractiunea de abuz in serviciu de la 8 ani, cat prevede acum Codul Penal, la 5 ani.

Necolaiciuc ar fi scapat

Fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc a cumparat din banii companiei de stat bunuri si servicii in valoare de 57 de milioane de euro. Era vorba de bunuri si servicii care nu au fost niciodata livrate sau au fost necorespunzatoare calitativ si nefolositoare companiei de stat. Se intampla in perioda 2000-2003.

Pe 23 noiembrie 2016, Mihai Necolaiciuc a fost condamnat la 8 ani de inchisoare pentru abuz in serviciu si incarcerat la Penitenciarul Rahova.

Daca Mihai Necolaiciuc ar fi fost judecat dupa noua definitie a abuzului in serviciu, propusa de Tudorel Toader si adoptata luni de Comisia speciala pentru Legile Justitiei, cazul acestuia ar fi fost solutionat prin achitare.

Similar cu cazul Dragnea, unul dintre cele mai evidente motive de achitare era acela ca potrivit noilor prevederi prin acordarea acelor contracte nu a obtinut un folos patrimonial "pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul al II-lea inclusiv".

Rudele de gradul I sunt parintii si copiii, iar cele de gradul al II-lea sunt bunicii, nepotii si fratii/surorile. Cum Mihai Necolaiciuc nu a dat aceste contracte unor societati controlate de rudele sale de gradul I sau II, sentinta fireasca ar fi fost de achitare.

Am ales cazul lui Mihai Necolaiciuc, cel supranumit "Tarul CFR", pentru a exemplifica noile modificari, deoarece modul in care acesta a aruncat cu banii companiei de stat este elocvent. "Clientii sai" erau afaceristi bine conectati la sefii din Ministerul Transporturilor, din perioada 2000-2004.

In niciunul dintre dosarele mediatizate de abuz in serviciu, sefii companiilor de stat, primarii sau presedintii de Consilii Judetene nu au dat contractele publice unor firme controlate de rude de gradul I sau II.

Asta deoarece ar fi riscat sa fie pusi sub acuzare pentru conflict de interese. Din acest motiv erau folosite firmele unor prieteni sau colegi de partid.

Cazul Voicu, firma finului

Cel mai recent astfel de caz este al fostului senator PSD, Catalin Voicu, condamnat saptamana trecuta la 7 ani de inchisoare pentru complicitate la abuz in serviciu.

Fostul parlamentar a fost gasit vinovat de interventii la conducerea Electrica si Electrica Serv pentru ca o firma a finului sau, Radu Dan Floarea, sa primeasca preferential contracte. Doi fosti directori de la Electrica, Nicolae Coroiu si Petru Andronache, au fost condamnati definitiv la 5 ani de inchisoare.

Modificari cu dedicatie

Comisia speciala pentru Legile Justitiei a votat luni o alta serie de modificari majore ale Codului Penal. Din nou, una din acestea are legatura cu Liviu Dragnea, condamnat la 2 ani de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumul.

De data aceasta, masura cu dedicatie suna asa: cei condamnati pentru abuz in serviciu vor putea ocupa in continuare functii publice. In termeni juridici, a fost eliminata pedeapsa complementara. Asa ca un politician condamnat cu suspendare sau cu executare va putea candida ulterior pentru un loc de parlamentar sau ales local.

Ordonanta 13, deghizata

Alte modificari adoptate luni au existat partial si in celebra Ordonanta 13/2017 de modificare a Codurilor Penale.

- abrogarea neglijentei in serviciu, desi actualul text legislativ prevede o pedeapsa cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani pentru aceasta infractiune;

- infractiunile de coruptie directa, cum ar fi dare de mita si traficul de influenta, au fost modificate substantial;

- au fost dezincriminate partial si infractiunile de marturie mincinoasa si de favorizare a infractorului;

- a fost adoptat unul dintre amendamentele ALDE, privind la termene mai mici de prescriptie a raspunderii penale.

GIO, redefinit

Dupa cum am aratat, Comisia condusa de Florin Iordache a decis si redefinirea grupului infractional organizat (GIO) . Astfel, potrivit noului text legislativ, nu mai este grup infractional organizat daca este un grup format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si fara a avea o continuitate.

Totodata, a fost votata si propunerea PSD-ALDE de reducere a pedepsei la jumatate in cazul achitarii prejudiciului pentru infractiuni precum delapidare, abuz in serviciu, neglijenta in serviciu, folosirea abuziva a functiei in scop sexual si uzurparea functie.

Inchisoare pentru divulgarea de informatii

Sunt si noi infractiuni prevazute: divulgarea de informatii confidentiale dintr-un dosar se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Prevederea are rolul de a opri scurgerile de informatii din procese sau anchete.

De asemenea, dezvaluirea, fara drept, de mijloace de proba sau de inscrisuri oficiale dintr-o cauza penala se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.

Daca functionarul public se refera la o persoana suspectata sau acuzata ca si cum aceasta ar fi fost condamnata risca inchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar daca declaratia se face in numele unei autoritati publice, pedeapsa se mareste cu o treime.

La finalul dezbaterii, dupa adoptarea raportului comisiei speciale, Florin Iordache a sustinut ca modificarile aduse Codului Penal pun accent pe respectarea legii si pe "diminuarea abuzurilor". Acesta a repetat ca stabilirea unui prag pentru abuzul in serviciu si redefinirea infractiunii nu a fost o miza pentru majoritatea parlamentara.

Ce urmeaza

Comisia speciala pentru modificarea Legilor Justitiei a adoptat luni, cu 15 voturi "pentru" si 7 voturi "impotriva", raportul la proiectul de lege privind modificarea Codului Penal, urmand ca marti sa intre la votul din plenul Senatului.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...