CCR s-a spalat pe maini. Marea amanare pentru Dragnea

Iscusita decizia CCR de astazi in privinta interdictiei aplicata unui condamnat penal de a fi membru al Guvernului, echivaland, pe undeva, tot cu o amanare, dar pe termen nedeterminat.

Condamnatii nu pot fi in Guvern. CCR a respins sesizarea pe legea care-l impiedica pe Dragnea sa fie premier

Este foarte important ca sesizarea Avocatului Poporului nu a fost respinsa pe fond, deci interdictia nu a fost declarata constitutionala. Ci pur si simplu chestiunea nici macar nu a fost abordata pe fond, pentru ca cererea a fost considerata din start ca inadmisibila. Destul de stranie aceasta inadmisibilitate care vine dupa 4 amanari, in conditiile in care acest motiv de respingere este in general transat la primul termen, ca sa nu se piarda vremea degeaba.

Acest motiv al respingerii inseamna ca oricand pe viitor, daca va fi invocata in conditii admisibile, o sesizare similara poate fi discutata pe fond si admisa, daca vor fi intrunite conditiile politice. Si cand vorbesc despre conditii politice nu fac decat trimitere la declaratiile presedintelui CCR, Valer Dorneanu, care spunea ca aceasta este cea mai grea decizie a Curtii, tocmai din cauza implicatiilor politice.

La mustata, cu 5-4, judecatorii au gasit o solutie sa se spele pe maini de o decizie care, dincolo de constitutionalitate, este una de bun simt: un condamnat nu are ce cauta in Guvern. Daca admiteau evidenta, judecatorii ii dadeau lui Liviu Dragnea o mare lovitura de imagine, pe care vad ca presedintele PSD nu e gata sa si-o asume.

Daca astazi decizia era admisa, ce putea urma? Pe fondul inflamat generat de scandaloasa decizie (intre timp retractata) a comisiei juridice din Senat privind gratierea, probabil ca am fi avut in strada toata lumea oripilata de noul asalt al penalilor si perspectiva de a avea un condamnat penal in functia de premier.

Apoi, dl Dragnea putea fi presat de propriul partid sa preia guvernarea, ca sa mearga bine o treaba care nu are cum sa mearga bine cat timp programul de guvernare si, implicit, promisiunile electorale uriase, nu sunt fezabile.

Si, in al treilea rand, autopropunerea lui Liviu Drangea pentru functia de premier trebuia acceptata de presedinte, care a spus clar ca nu legea este prinicipalul impediment in desemnarea lui Liviu Dragnea.

Deci, odata declansata procedura, Dragnea trebuia sa fie absolut sigur ca il poate forta pe presedinte sa il accepte, pentru a nu genera o criza politica pe care tot PSD sa o deconteze, inclusiv cu oameni in strada.

Asadar, dintr-un anumit punct de vedere, amanarea aceasta fara termen decisa de CCR ii prinde bine lui Liviu Drangea. Pe de alta parte insa, contextul in care vine ea incepe sa ii creeze probleme lui Liviu Dragnea acolo de unde in general incep problemele unui lider - in partid.

Cand Serban Nicolae si-a dat mana cu Traian Basescu pentru includerea coruptiei in gratiere nu a facut-o de amorul artei, manat de principii juridice inalte. Ci pentru acei colegi cazuti in suferinta penala grea si care isi asteapta salvarea, fie din puscarie, fie din pragul ei.

Simpatia partidului, nu cred ca ne indoim, este cu ei. Asa cum este si in buna parte din PNL, ceea ce ma face convinsa ca absentele liberalilor de la sedinta de miercuri a comisiei juridice au fost cat se poate de strategice, ca sa lase drum cat mai liber gratierii extinse.

Sub presiunea strazii cel putin, Liviu Drangea a blocat amendamentele salvatoare, cel putin deocamdata, pozand el in salvatorul natiei, dar si calau al sperantelor celor "asupriti" de "binom", carora inainte de alegeri altceva le promitea prin conclavuri de partid. Mai ales ca nu a existat o decizie clara in partid in privinta acestor amendamente, deci Liviu Dragnea a intors jocul pe cont propriu, pentru propria imagine.

Jocul acesta duplicitar e greu de inghitit intr-un partid, mai ales intr-unul mare, cu atat de multe interese divergente. Cu atat mai mult cu cat opozitia lui Liviu Dragnea a fost insotita de vorbe extrem de grele. Cand ii spui lui Serban Nicolae, nu chiar ultimul pesedist, ca pareri personale poate avea in baie, faci un exercitiu de autoritate extrema pe care trebuie sa ai cu ce sa-l sustii.

Si problema lui Liviu Dragnea e ca incepe sa piarda argumentele autoritatii. A pierdut meciul pentru numirea dnei Shaidehh in functia de premier, a pierdut meciul din iarna cu pagube grele pentru partid, n-a scapat de Laura Codruta Kovesi, iar cine se uita la decizia CCR de acum are doua variante: fie Liviu Dragnea se teme sa fie premier, fie puterea lui Liviu Dragnea nu este atat de mare pe care incearca sa o proiecteze si nu poate influenta chiar orice.

Niciuna dintre ele nu face deloc bine prestantei liderului maxim, a carui anvergura incepe sa se destrame.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...