Cine ii va urma lui Juncker la sefia Comisiei Europene si de ce conteaza pentru Dragnea. Din culisele dezbaterii de la Bruxelles

Desi europene, alegerile din 26 mai pot schimba in mod direct raporturile de putere de la Bucuresti.

Chiar daca scenariul in care Liviu Dragnea va reusi sa isi aserveasca in continuare partidul, adus la unul dintre cele mai mici praguri in preferintele de vot, ramane valid, seful PSD ar putea primi o veste nu prea confortabila pe plan european, unde sansele ca Timmermans sa preia sefia Comisiei Europene se joaca serios.

Miercuri seara, Frans Timmermans a aratat nu numai ca este un politician experimentat, care stie sa puna intr-o poveste credibila temele europene, mixand emotia cu sentimentul urgentei, dar si ca a inceput sa coalizeze in jurul lui o alianta majoritara.

Teoretic, sistemul de Spitzenkandidat, care conecteaza Comisia Europeana cu procesul electoral, dandu-i astfel o reprezentativitate populara, face ca Manfred Weber, candidatul cap de lista al popularilor europeni, sa aiba prima sansa.

Sondajele de opinie coroborate arata ca PPE sta cel mai bine in Uniune, cu exceptii notabile, totusi, si e cazul Spaniei, unde prim-ministrul socialist si-a adjudecat o victorie buna in alegerile interne.

Dar pentru ca Weber sa ajunga presedintele Comisiei Europene e nevoie si de o alianta majoritara in Parlamentul European, iar aici socialistii ar putea avea cartea castigatoare, iar asta i se datoreaza si lui Timmermans, candidatul-vedeta rock al acestui proces, dar mai ales intrarii lui Emmanuel Macron pe scena negocierilor.

Astfel, grupul pe care Macron si Guy Verhofstadt (ALDE) vor sa-l formeze in Parlamentul European ar merge mai degraba spre sustinerea lui Timmermans decat spre cea a lui Manfred Weber.

Sunt mai multe motive: primul e acela ca olandezul a intrat in cursa din calitatea de prim-vicepresedinte al CE si s-a vorbit mai degraba despre asta decat despre filiatia lui socialista. Al doilea e raportul de putere pe care Macron si Merkel il joaca, iar o functie-cheie a Uniunii pierduta pentru Germania cantareste pentru Franta.

Mai mult, daca Angela Merkel reuseste sa obtina, asa cum toata lumea stie ca vrea, locul lui Donald Tusk la sefia Consiliului European, un echilibru trebuie gasit.

Un scenariu care s-a vehiculat pe agenda este ca presedintia CE sa se decida in afara acestui proces de Spritzenkandidat - si aici apare numele negociatorului-sef pentru Brexit al Comisiei, Michel Barnier -, dar asta ar avea costuri de legitimitate, la capatul unor ani in care Uniunea a impachetat povestea aceasta a conectarii presedintiei Comisiei de vointa electorala a cetatenilor UE.

Miercuri seara, la dezbaterea dintre cei sase candidati pentru sefia CE - una destul de neofertanta din punct de vedere ideologic si tematic, dar spectaculoasa prin organizare - s-a putut observa consensul dintre Frans Timmermans si candidatul ALDE, Margrethe Vestager, actual comisar responsabil cu politica in domeniul concurentei.

Trebuie amintit si ca presedintele grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, este cel mai vocal critic al procesului Spitzenkandidat, care, spune el, nu trebuie sa inlocuiasca negocierea politica pentru o functie cu greutate.

Timmermans ii poate convinge si pe Verzi sa il sustina mai degraba pe el decat pe Manfred Weber, de aici inflexiunile din discursul prim-vicepresedintelui Comisiei, care a ales un ton emotionant atunci cand a vorbit despre drepturile refugiatilor, asa cum a facut-o si Ska Keller, candidata Verzilor: "De cate ori un refugiat se ineaca in Meditarana, sufletul Eruopei moare cate putin".

Un discurs cu tuse emotionale, desigur, dar si unul cu tonalitate comuna cu cea a grupurilor parlamentare care ar putea decide alianta majoritara.

A remarcat-o si Brian Maguire, la brief-ul introductiv de miercuri seara: Manfred Weber este un candidat bun, ale carui competente sunt unanim recunoscute, dar capitalul de simpatie al Bruxelles-ului se indreapta mai degraba catre Frans Timmermans, care are si multi prieteni in PPE.

Cum se aude asta la Bucuresti

Frans Timmermans si-a prefatat aparitia la dezbaterea de la Bruxelles cu un avertisment indreptat catre Romania - atat catre Guvern si Parlament, artizanii modificarilor nocive aduse legislatiei din justitie, cat si catre presedintele Iohannis, caruia i se pune in vedere sa nu duca la indeplinire modificarile din Parlament.

O tema care se aude puternic la Bucuresti, dar care are o pondere destul de mica in dezbaterea europeana, totusi. S-a vazut, la dezbaterea bruxelleza, clivajul Est/Vest, din aceasta perspectiva a preocuparilor si sperantelor care fac agenda oamenilor: daca Vestul e ingrijorat de protectia mediului, de schimbarile climatice si vrea asigurari ca produsele americane desfacute in UE nu vor fi prohibitive, Estul inca dezbate problema fundamentelor democratice si inca se confrunta cu oligarhii si retele interne de confiscare a puterii si altor resurse.

Dar Frans Timmermans este un politician priceput si intelege ca Estul este important in negociere. Nu a pronuntat "Romania" in dezbatere, dar a vorbit cu doua ore inainte despre amenintarea Art. 7 pentru Bucuresti, dar a pronuntat "Polonia" si a vorbit despre pro-europenismul acestei.

Mai mult, amenintarea Rusiei si denuntarea complicitatilor cu Vladimir Putin e un subiect pe care Timmermans l-a adus in discutie, atunci cand a venit vorba despre vulnerabilizarea increderii in UE.

Iar daca Ska Keller, de la Verzi, i-a reprosat lui Manfred Weber situatia inca incerta a lui Fidesz in PPE, partidul lui Viktor Orban fiind doar suspendat, nu a spus nimic despre PSD-ul lui Liviu Dragnea, cu care socialistii europeni au inghetat toate relatiile, ceea ce se potriveste scenariului ca Verzii l-ar sprijini pe Timmermans la sefia Comisiei.

O veste deloc confortabila pentru Liviu Dragnea, al carui nume nici macar nu a mai meritat pomenit de Frans Timmermans, proaspat intors din Romania, unde s-a intalnit si a vorbit cu socialistii europeni tocmai despre procesul de negociere, o reuniune interzisa sefului PSD si premierului social-democrat al Romaniei, Viorica Dancila.

Cu Frans Timmermans la conducerea Comisiei Europene, Liviu Dragnea, chiar ramas in fruntea partidului sau dupa europarlamentare, cel mai probabil din lipsa de alternativa in care a dus PSD, va avea un statut din ce in ce mai precar.

Va forta un discurs eurofob pagubos pentru Romania, dar nu sunt semne nici ca Uniunea Europeana va da inapoi in fata declansarii procedurii de activare a Articolului 7 si s-ar putea ca votul negativ pentru Romania sa mearga mult mai rapid decat in cazurile Poloniei si Ungariei.

Mai mult, nu e chiar atat de sigur ca la votul din Consiliu un alt stat membru va apela la dreptul de veto, pentru a proteja regimul Liviu Dragnea.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...