Statul paralel al lui Dragnea si dusmanul de clasa al Anei Pauker

Acum un an, nu numai noi, dar si presa de pe intregul mapamond, ii admira la televizor pe romani cum trimit ei mesajul protestelor din piata Victoriei, sclipind spre cer mii de luminite, cu telefoanele lor mobile. Era, ca gest, o premiera mondiala.

Sambata seara, liderii PSD n-au putut nascoci altceva mai bun, mai de Doamne-ajuta, sau macar asemanator, si au adoptat linia de minima rezistenta, adica exact procedeul la care se pricep cel mai bine politicienii nostri: plagiatul.

Insusi Liviu Dragnea le-a cerut participantilor, pe care Gabriela Firea i-a felicitat pentru ca ar fi venit "de bunavoie si cu drag la Bucuresti", sa aiba la ei lanterne si telefoane mobile.

Spusele doamnei Firea se contrazic cu limbajul tuturor colegilor sai din judete, fiecare laudandu-se in fata presei ca "va aduce" mii de participanti la Bucuresti. Ca va aduce, nu ca vor veni ei de bunavoie si cu drag. Alta gasca, in alta trista, nu-i asa, doamna Primar General?

Nici transportul cu autocarele si trenurile, nici faptul ca au fost obligati sa-si faca rost de vesminte albe, sau acela ca, oricare ar fi judetul, pancardele au cam aceleasi inscriptii, nu sugereaza bunavoia cu care au sosit ei in capitala.

Telespectatorul, care privea anul trecut cu admiratie "spectacolul luminitelor" declansat spontan, a ramas de randul acesta cu impresia unei mascarade de tip cazon, vazand multimea randuita pe detasamente, grupuri si grupe (diferenta dintre grup si grupa mi se pare patentata de PSD) si cu incercarea nereusita de a repeta feeria luminitelor.

Una peste alta, nu sunt oameni "veniti", ci sunt "adusi", iar confuzia nu-i face cinste doamnei Firea, cu atat mai mult, cu cat, in 2017, se adunau usor cateva sute de mii de participanti, numai bucuresteni, veniti cu metroul, tramvaiul, autobuzul sau chiar pe jos, iar sambata abia s-au adunat vreo suta si ceva de mii, adusi cu arcanul, din toata tara.

Bucurestenii nu s-au deranjat deloc la chemarea doamnei Firea. Ei au venit de bunavoie si cu drag in cu totul alta ocazie, atunci cand dumneaei nu le elibera autorizatia si ii amenda in draci, cand ii prindea manifestand neautorizat.

Toate acestea nu le-am observat numai eu. Presa internationala, cea care isi exprima admiratia fata de aparatorii statului de drept din februarie trecut si fascinatia la vederea luminitelor aprinse spontan, a reactionat dur la recenta mascarada.

Intr-un cuvant, ne-am facut din nou de bacanie in fata Europei. Demonstratia "contra abuzurilor" organizata intr-un moment cand mai multi lideri ai Puterii, inclusiv megalomanul Dragnea, sunt vizati in dosare de coruptie, le sugereaza multora faptul ca sintagma "contra abuzurilor" este de fapt "contra justitiei".

Nimeni nu ignora faptul ca uriasa mascarada s-a organizat tocmai in zilele cand Liviu Dragnea asteapta sentinta pentru un proces de abuz in serviciu si sunt in desfasurare alte procese ale unor lideri in legatura cu fraude si cu obtinerea de contracte cu statul in schimbul mitei.

Pentru noi, romanii, grotescul mascaradei apare insa si dintr-un alt punct de vedere. Daca am fi asteptat ceva de la miting, acel ceva trebuia sa fie fara indoiala promisiunea dlui Dragnea, facuta in fata presei, ca va raspunde explicit la intrebarea sacaietoare de care nu-l iarta ziaristii: "cine este si unde se ascunde statul paralel?".

Raspunsul a venit si am ramas inmarmurit. Nu este un raspuns, este un logo: lumea a vazut pe ecran portretul-simbol al statului paralel. Evrica! Iata si portretul: umbra unui barbat cu palarie cu bor lat, ca de gangster, cu camasa scrobita si revere, ca de dandy, cu ochelari de soare.

Imaginea, repetata la nesfarsit in timpul discursului dlui Dragnea, sugera ca acesta-i raspunsul, ca in sfarsit suntem fata in fata cu insusi statul paralel, pe care ni-l demasca dl Dragnea si pe care noi trebuie sa-l infieram si sa-l ardem pe rug.

Nu m-am asteptat. In afara de efectul lamentabl al logo-ului care nu raspunde deloc la intrebare, caricatura mi-a trezit amintiri triste - poate chiar tragice - din istoria noastra recenta.

Prin anii '50, comunistii recent instalati atunci la putere, se confruntau cu aceeasi problema care il apasa pe dl Dragnea astazi. Trebuiau sa explice ce este nu "statul paralel", ci "dusmanul de clasa". Este un fel de "aceeasi Marie, cu alta palarie".

Notiunile sunt ambigui, iar ambiguitatea este exact ce-i tebuie sfertodoctului ca sa-ti explice clar ceva ce nu intelege nici el. Ei bine, logo-ul la care m-am referit seamana izbitor cu un altul, vehiculat acum cateva decenii de Ana Pauker, un fel de Dragnea al acelor vremuri.

"Dusmanul de clasa" ne era prezentat in caricatura sub forma unui barbat obez, cu ochelari de soare, ca si statul paralel al dlui Dragnea, de asemenea cu palarie, dar alteori cu joben si neaparat cu guler scrobit, adica simbolul vrajmasului perfid, al adversarului viclean, dusmanului periculos, care trebuie trimis urgent la Aiud, Gherla sau Sighet.

Mascarada PSD de sambata seara mi se pare asemanatoare cu mitingurile comuniste din anii '50. Intrucat am trait evenimentele si atunci, si acum, imi permit sa observ asemanarile. Si atunci, cineva le multumea participantilor pentru ca au venit de buna voie, si atunci vorbitorii se adresau unui personaj imaginar, numit "dusmanul de clasa", acesta era invizibil si ni-l prezenta presa prin caricaturi.

Si atunci discursurile erau interminabile, si atunci multimea incepea sa nu mai aiba rabdare si se strecura spre iesire, si atunci lozincile erau confectionate de diferiti artizani, dar contineau aceleasi indemnuri, si atunci ramanea in urma mitingului un covor de gunoaie, pe care le adunau muncitorii de la salubritate anume angajati.

Poate singurele manifestatii in urma carora caldaramul a ramas curat sunt cele tinute pentru blocarea faimoasei Ordonante 13. Acei oameni minunati, care atunci veneau intr-adevar cu drag si de care acum PSD crede ca ei sunt statul paralel, stiau sa-i respecte pe bucuresteni mai bine decat dna Firea si colegii de miting ai domniei sale.

Nici macar un faraon nu si-ar fi prmis sa dea raspunsul sfidator, pe care, cu nonsalanta sa teleormaneana, l-a oferit dl Dragnea ziaristilor, atunci cand intrebau, dupa miting, cum ramane cu curatenia: "Sunt 200 de angajati de la salubritate care asta fac acum".

La asa ceva, nu poti ramane decat cu un gust amar, dar noroc ca mai sunt si vesti bune. Stirea despre spectaculoasa victorie a Simonei Halep, care a castigat sambata, la Roland Garros, primul turneu de Grand Slam din cariera sa, imi suna ca in zicala: una calda, una rece.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...