Trebuie supus regimul Dragnea sanctiunilor internationale?

Mai intai, sa lamurim chestiunea legala. Romania si-a asumat, in conditiile aderarii la Uniunea Europeana, sa continue reformele in Justitie. De ce? Pentru ca Uniunea are anumite standarde de functionare a statului de drept.

Romania si Bulgaria nu le indeplineau in momentul aderarii. Astfel incat, cu consimtamantul celor doua state, Comisia Europeana a instituit celebrul Mecanism de Verificare si Cooperare (MCV), pentru a monitoriza progresul facut pe calea reformelor.

Unde suntem acum? Avem in fruntea Camerei Deputatilor un infractor. In fruntea Senatului este un individ trimis in judecata. Coruptia este universala. Sistemul judiciar este blocat. Clasa politica din Romania a devenit o mare asociatie de raufacatori.

Iata de ce Comisia Europeana a anuntat ca nu va ridica MCV-ul in acest an si ca va continua monitorizarea Justitiei.

Insa acest lucru nu este suficient. Nici dupa 10 ani Romania nu si-a indeplinit o obligatie fundamentala legala, asumata prin instrumentele de aderare la UE. Este vremea ca ceilalti membri ai Uniunii sa ia act si sa reactioneze. Asa cum se procedeaza in aceste situatii. Adica sa impuna sanctiuni.

Inaintea lui Liviu Dragnea, un alt secretar-general al partidului, Nicolae Ceausescu, s-a gasit intr-o situatie asemanatoare. In 1975 delegatia Romaniei a semnat Acordul de la Helsinki. Acesta stabilea ca tarile semnatare vor respecta unele principii fundamentale. Printre acestea se numara respectarea drepturilor omului.

Evident, regimul socialist nu a dorit altceva decat o bruma de legitimitate internationala. Plus niste ocazii pentru ca liderii sai sa mai faca vizite in Occident. Chiar de la tribuna de la Helsinki, Ceausescu a aratat ca nu intelege si nu vrea sa inteleaga nimic din documentul convenit acolo.

S-a referit la "capitalismul salbatec" si la "activitatea de dezinformare" a posturilor de radio straine (Ceea ce el incerca sa rezolve prin bruiaj, urmasii sai socialisti au rezolvat difuzand manele pe toate posturile locale).

Situatia in care ne gasim acum este asemanatoare. Imediat cum s-a uscat cerneala pe acord, socialistii au ignorat prevederile sale. La inceput, liderii occidentali au reactionat naiv si necoordonat. In anii '70, Romania socialista parea un partener de dialog in "structurile europene". Insa in anii '80 lucrurile s-au schimbat. Au aparut sanctiunile.

Din acel moment abia a inceput declinul regimului Ceausescu. Secretarul-general a devenit un paria in capitalele statelor civilizate. Mai important pe termen lung a fost insa setul de sanctiuni economice. Romania a pierdut, in 1988, "clauza natiunii celei mai favorizate" acordata de Statele Unite (tehnic vorbind, Ceausescu a renuntat la aceasta clauza, a carei reinnoire era oricum greu de imaginat).

Si atunci, ca si acum, regimul socialist cerea ca schimburile economice sa nu fie afectate de situatia drepturilor omului si de orice alte dosare.

Autoritatile de la Bucuresti, in repetate randuri in ultimii ani, au sustinut ca aderarea la Schengen nu poate fi conditionata de lipsa reformelor politice si judiciare.

In anii '80, politica de sanctiuni a fost eficienta. Regimul Ceausescu a devenit tot mai izolat. Experimentele sale economice au devenit din ce in ce mai greu de sustinut. Disperati, socialistii au recurs la acelasi gen de masuri ca acum. Au intensificat propaganda nationalista.

In 1988 au dat o lege a amnistiei care ii scotea din inchisoare pe infractorii care primisera pedepse cu inchisoarea de pana la 10 ani si a redus la jumatate pedepsele de peste 10 ani. Pe strazile inghetate ale oraselor din Romania s-a instaurat teroarea.

In 1990, regimul socialist condus acum de Ion Iliescu a incercat acelasi truc. A declarat ca respecta obligatiile internationale asumate prin tratate. Iar in acelasi timp a snopit in bataie Opozitia si a pornit motoarele propagandei de partid. Iar unul dintre primele decrete adoptate de FSN a fost acela, din ianuarie 1990, de amnistiere a unor infractiuni pedepsite cu pana la 3 ani de inchisoare. Si atunci regimul socialist a fost, cu unele exceptii, izolat international.

Comunitatea internationala trebuie sa se mobilizeze din nou. Sanctiunile sunt eficiente, pe termen lung. Incalcarea obligatiilor internationale asumate de regimul de la Bucuresti trebuie sanctionata.

In primul rand, diplomatic. Iar acest lucru se va intampla, chiar daca la inceput nu vor fi declaratii publice. Putini sefi de stat si de guvern vor dori sa se afiseze in compania unor infractori.

Problema este ce se va intampla dupa aceea. Regimul de la Bucuresti pare decis sa introduca masuri care vor elimina orice pretentie ca Romania respecta "criteriile de la Copenhaga". Stat de drept si democratie. Deja alegerile sunt falsificate la drumul mare, iar guvernantii sunt, de facto, deasupra legii.

Un ambasador occidental imi spunea ca liderii europeni au realizat ca au comis o eroare atunci cand au acceptat aderarea Romaniei la UE, in conditiile in care stiau prea bine ca aceasta nu respecta criteriile de aderare. Insa problema cea mai mare - a continuat ambasadorul respectiv - este ca nu au prevazut ca autoritatile de la Bucuresti vor stopa sau chiar vor inversa cursul reformelor, odata ce s-au vazut cu sacii in caruta. Au crezut ca presiunea simbolica a MCV-ului va fi suficienta.

Este clar ca nu stiau cu cine au de-a face. Este momentul ca partenerii si prietenii Romaniei sa se trezeasca si sa inceapa sa impuna sanctiuni, pe masura ce jupanul din Teleorman isi va pune in aplicare planurile de subjugare a Justitiei.

Catalin Avramescu este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, fost consilier de stat, seful Cancelariei Prezidentiale (2008-2011) si ambasador in Finlanda si Estonia (2011-2016).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ciolacu laudă candidatura lui Firea la primărie: "Este cea mai bună alegere pentru bucureștenii care își doresc mai puțin spectacol"

După decizia luată în coaliția PSD-PNL de a retrage sprijinul pentru candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la primăria Capitalei, Marcel Ciolacu o prezintă pe Gabriela Firea ca cea mai bună...

Iohannis, întrebat de ce a mers în Coreea de Sud cu un avion de lux: „Am venit cu o aeronavă mică. Nu ştiu cum definiţi un avion de lux”

Klaus Iohannis a răspuns marţi, 23 aprilie, de ce s-a deplasat în Coreea de Sud cu un avion de lux în timp ce miniştrii au mers cu un avion de linie, precizând că a venit într-o deplasare...