CCR a declarat neconstitutional un articol in baza caruia erau emise mandatele de interceptare pe siguranta nationala

Curtea Constitutionala a Romaniei a admis partial, miercuri, o exceptie de neconstitutionalitate care se refera la Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.

Practic, CCR a respins o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolelor 3, 10, 11 si 13 din Legea 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, in forma anterioara modificarii prin Legea 255/2013, precum si a dispozitiilor articolului 13 din acelasi act normativ, in forma in vigoare.

Pe de alta parte, CCR a admis cu majoritate de voturi, o exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma "aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani" cuprinsa in art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei este neconstitutionala. Sesizarea a fost facuta de omul de afaceri oradean, Beniamin Rus.

Ce se intampla cu probele obtinute?

In acest caz, CCR trebuia sa decida daca este constitutional ca SRI sa obtina probe (interceptari, filaje) pe mandat de siguranta nationala (MSN) si apoi sa le trimita la procurori pentru a fi folosite in dosarele penale, altele decat cele care vizeaza infractiuni ce tin de securitatea statului.

In acest moment, interceptarile si filajele facute de SRI pe mandat de siguranta nationala (MSN) sunt folosite ca probe in dosarele penale care vizeaza infractiuni ce tin de siguranta nationala, dar si in cele de drept comun. Judecatorii CCR trebuie sa arate in motivarea deciziei ce se intampla cu aceste mandate.

Unul dintre dosare: Tel Drum

Potrivit Romania Curata, un exemplu il reprezinta dosarele Tel Drum. Unul dintre aceste dosare il vizeaza chiar pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Potrivit unor surse din randul avocatilor citate de Romania Curata, dosarele contin si interceptari facute de SRI pe mandat de siguranta nationala (MSN), pe securitate economica, insa probele sunt folosite de DNA in dosare obisnuite de coruptie.

Sursele judiciare citate de Romania Curata spun ca si dosarul mare Tel Drum, in care liderul PSD a fost pus sub acuzare pentru 5 infractiuni, abunda de interceptari obtinute de SRI pe MSN.

Care este prevederea criticata

Dispozitiile art.3 lit.f) Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei au urmatorul cuprins:"Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele:f)subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului oricare aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romanisau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale."

CCR a explicat pe scurt care sunt argumentele acestei decizii. "Curtea a constatat ca legiuitorul trebuie sa realizeze o distinctie intre faptele care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si care pot fi calificate drept chestiuni ce tin de dreptul penal, cu consecinta incidentei mijloacelor de drept penal si procesual penal, pe de o parte, si acele fapte care sunt indreptate impotriva drepturilor si libertatilor unei colectivitati/comunitati (de rasa, origine etnica, religie, etc), care, prin numarul de indivizi care ii apartin, determina amploarea faptelor indreptate impotriva acesteia, putand reprezenta o amenintare la adresa securitatii nationale, pe de alta parte", arata CCR intr-un comunicat de presa.

Care ar fi neconstitutionalitatea

Curtea a observat ca sintagma criticata nu realizeaza aceasta distinctie, ci se refera, in general, la atingeri grave aduse drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora.

"Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate, rezulta ca se poate circumscrie unei amenintari la adresa securitatii nationale orice fapta/actiune, cu sau fara conotatie penala, care afecteaza un drept sau o libertate fundamentala. Consecinta unei atare constatari este folosirea, in toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstantiate activitatii specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea si inregistrarea comunicatiilor electronice, efectuate sub orice forma; localizarea, urmarirea si obtinerea de informatii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor postale, ridicarea si repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, precum si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee, etc) ", arata CCR.

Pentru aceste motive, Curtea a constatat ca reglementarea criticata contravine prevederilor constitutionalereferitoare la principiul legalitatii, in componenta referitoare la claritatea si previzibilitatea normei, referitor la viata intima, familiala si privata si art.53 referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Curtii de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori.

Zegrean: Nu e nicio tragedie

Fostul presedinte al CCR, Augustin Zegrean, a declarat, pentru Mediafax, ca legea era veche si nu fusese pusa in concordanta cu Constitutia, iar declararea ca neconstitutional a articolului 3 "nu este o tragedie".

"Aceasta lege este o lege anterior adoptarii Constitutiei, este o lege din iulie 1991 si inca de multa vreme trebuia pusa de acord cu Constitutia pentru ca nu mai tine pasul. Trebuia verificata de mult timp si adaptata la noile realitati sociale si la noua Constitutie. Faptul ca nu o sa mai poata sa ceara mandate de interceptare pe acest aliniat, f) din lege, nu inseamna ca ei nu mai pot sa-si faca audierile si interceptarile.

Pot sa le faca, pentru ca vor fi pe alte aliniate din articol. Sigur, este o restrangere, dar acum legea urmeaza sa fie pusa in acord cu decizia Curtii. Guvernul are suficient timp sa reanalizeze textul si sa-l puna in acord cu decizia Curtii", a declarat Zegrean.

"Pana cand apare decizia in Monitorul Oficial textul este inca in vigoare. Dupa ce va aparea in Monitorul Oficial, Guvernul are 45 de zile la dispozitie sa puna de acord cu textul declarat neconstitutional cu decizia Curtii, timp in care textul declarat neconstitutional se suspenda. Pana atunci au timp suficient sa ia toata legea la puricat, sa o puna in acord cu Constitutia. Nu este nicio tragedie ca acest alineat din a fost declarat neconstitutional", a mai spus fostul sef al Curtii.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...